Conflictul militar izbucnit în februarie 2022 în Ucraina a generat solidaritate umanitară în România cu refugiații din țara vecină, dar amploarea ajutoarelor materiale și voluntariatul din partea populației au scăzut, apărând fenomenul de ''compassion fatigue'' (oboseala compasiunii - n.r.), în timp ce sprijinul guvernamental continuă să se manifeste, a declarat, pentru AGERPRES, prof. univ. dr. Cosmin Goian, director fondator al programului de masterat ''Asistență socială militară'' din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest Timișoara (UVT).

''Acest conflict a declanșat un val de solidaritate socială în spațiul românesc, în luna februarie 2022. Dar ajutoarele materiale, oferirea de cazare gratuită și voluntariatul au scăzut în intensitate, asistând la ceea ce anticipam din punct de vedere sociologic și discutăm despre fenomenul de 'compassion fatigue'. Deși structurile guvernamentale continuă, ajutorul oferit refugiaților din Ucraina la nivel de societate civilă prin implicarea și resursele organizațiilor nonguvernamentale a scăzut în intensitate'', afirmă Cosmin Goian.

În contextul global, cu războiul care este la granițele României, din cauza situațiilor de criză, mediul academic timișorean s-a implicat în această chestiune, pe un scenariu preluat din modelul american de asistență socială militară, care este foarte bine dezvoltat încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, adaptat la specificul românesc, punctează Cosmin Goian.

În acest sens, la UVT a fost creat, în anul 2024, un nou program de masterat în asistență socială militară, cu 42 de studenți, care abordează problemele sociale ale cadrelor militare și familiilor lor, inclusiv sindromul de stres post-traumatic, adicții și violență domestică.

Ofițerii au mai multă încredere în asistenții sociali militari decât în cei civili, punctează profesorul universitar.

''La UVT s-a inițiat învățământul de asistență socială militară printr-un program de masterat nou înființat, cu 42 de studenți, ca un sub-domeniu care acoperă prin măsuri profesioniste problemele sociale ale cadrelor militare și familiilor acestora cu trimitere la sindromul de stres post-traumatic, probleme de adicții, violență domestică și așa mai departe. S-a demonstrat că ofițerii și subofițerii pot avea încredere mai mare într-un asistent social militar decât în unul civil. Psihologul și preotul militar nu pot să acopere aceste nevoi'', subliniază fondatorul programului de ''Asistență socială militară'' din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest Timișoara.

Asistența socială militară este un subdomeniu al asistenței sociale, neacoperit, potrivit sociologului.

''Sunt probleme sociale, cadrele militare au familii, copii, care în situațiile de conflict armat, dar nu numai, îi pot pune în situații dificile și îi pot face pe militari să nu fie suficient de atenți la locul de muncă datorită problemelor din familie. Este foarte important ca aceste cadre militare să poată primi un suport din partea unui asistent social pe componenta de evaluare a unor situații de criză, când sunt veterani sau au avut urmări după participarea la viața militară sau într-un război. Pentru că este un subdomeniu neacoperit, am decis să-l punem în practică și în România'', a mai explicat Cosmin Goian. AGERPRES/(AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: fsp.uvt.ro