În curtea Muzeului Național 'Constantin Brâncuși' din Târgu Jiu, Masa mică și trovanții, opere mai puțin cunoscute ale lui Constantin Brâncuși, titanul de la Hobița, spun o poveste unică, pierdută în timp, dar nu și uitată.

La Târgu Jiu, artistul a realizat cea mai de preț creație a sa, Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', format din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului.

Foto: (c) Oana Popescu/AGERPRES

De Masa Tăcerii se leagă și Masa mică sau Masa rebut, un monument de categorie A, asupra căruia nu s-a intervenit niciodată în zecile de ani de când a fost realizată, fiind în forma lăsată de sculptor.

Poartă asupra ei urmele trecerii timpului și efectelor vremii, ceea ce o face cu atât mai interesantă și deosebită, cu toate că nu este la fel de cunoscută precum 'sora ei', Masa Tăcerii, situată în Parcul Central din Târgu Jiu.

Masa mică se află acum în curtea Muzeului Național 'Constantin Brâncuși' din Târgu Jiu, deși de-a lungul timpului a fost amplasată și în alte locații.

Foto: (c) Oana Popescu/AGERPRES

'Operele care se află în curtea Muzeului Național 'Constantin Brâncuși' au fost tratate ca rebut de către autorități, motiv pentru care ele nici nu sunt foarte cunoscute, nu sunt cunoscute nici de publicul din Târgu Jiu, cu atât mai puțin de vizitatorii din țară sau din străinătate, care sunt foarte surprinși în momentul în care află că la Târgu Jiu se mai află două opere realizate de Constantin Brâncuși. Este vorba despre Masa mică, ea a purtat denumirea și de masă rebut într-adevăr, dar și de masă festivă. Este o operă clasată A în lista monumentelor istorice, la fel ca Masa Tăcerii, este de interes universal ca atare și nu a fost până acum supusă niciunui proces de restaurare, conservare, biocidare, ci este în forma în care a fost lăsată de Constantin Brâncuși. Ea de altfel a fost, din scrierile domnului Ion Mocioi, lăsată dezasamblată și a fost asamblată ulterior și a fost plasată atât la Coloana Infinitului, adică pe axul ansamblului, dincolo de Coloana fără Sfârșit, dar și o perioadă de timp în Parcul 'Constantin Brâncuși', unde se află operele din piatră. Ulterior a fost adusă în curtea Casei 'Barbu Gănescu', care este în prezent sediul Muzeului Național 'Constantin Brâncuși'', a declarat, pentru AGERPRES, managerul Muzeului Național 'Constantin Brâncuși' din Târgu Jiu, Denisa Șuță.

Masa mică 's-a născut' practic din picioarele a două mese de piatră.

'Constantin Brâncuși a comandat această masă de piatră pentru a o amplasa în Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor'. A fost nemulțumit de dimensiunile ei, a considerat că acestea sunt prea mici și atunci a comandat o altă masă, mai mare, și în momentul în care și aceasta a venit, marele artist a luat decizia de a suprapune tăbliile celor două mese, astfel încât a rezultat Masa Tăcerii care se află în Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', iar din picioarele celor două mese a rezultat această masă, Masa mică, care se află în curtea Casei 'Barbu Gănescu', sediu Muzeului Național 'Constantin Brâncuși'', a adăugat sursa citată.

Foto: (c) Oana Popescu/AGERPRES

În perioada în care a lucrat la Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', între 1937-1938, Brâncuși a locuit în Casa 'Barbu Gănescu', care acum este sediul muzeului, și în acea perioadă a realizat și o instalație artistică.

Foto: (c) Oana Popescu/AGERPRES

'Iată că a fost cumva un promotor și în ceea ce privește instalațiile artistice. O numea Grădina cu Vietăți de Piatră, dar această instalație este înscrisă în lista monumentelor istorice cu titlul Mesele aranjate de Constantin Brâncuși. Ele sunt compuse din niște trovanți cu pietre de moară și, de asemenea, unele pietre zoomorfe, cu diverse forme pe care și le imagina sculptorul - animale, sunt broaște, pești și așa mai departe, pe care le-a aranjat în curtea casei. Pietrele de moară au fost găsite aici la familia care l-a găzduit, iar pietrele de râu se pare că le-a adus chiar el de pe râurile din zona Săcelu, din râul Blahnița. Trovanții nu mai sunt în starea inițială, deasupra acestora se mai afla o piatră de moară, astfel încât instalația părea o adevărată masă rotundă în stilul meselor rotunde tradiționale din casele românilor, nu mai sunt decât pietrele de moară care constituie soclul lucrării respective, mai sunt nouă trovanți și câteva dintre pietrele de râu. Știm că mai există o parte dintre trovanți pe aleea de la intrarea Muzeului de Artă din Târgu Jiu și, de asemenea, unul dintre trovanți a fost amplasat în fața liceului Virgil Madgearu. Acela a fost și vopsit din păcate, s-a intervenit asupra lui', a adăugat Denisa Șuță.

Și trovanții poartă asupra lor urmele trecerii timpului, ca și Masa Mică, ceea ce face operele mai interesante, fiindcă o eventuală intervenție asupra lor 'ar distruge cumva amprenta lăsată de Constantin Brâncuși'.

'Noi le avem în administrare, ele sunt în proprietatea Unității Administrative Teritoriale a Primăriei Târgu Jiu și le avem în administrare de o scurtă perioadă de timp, cred că anul trecut le-am primit prin proces verbal. A fost emisă mai demult o hotărâre de Consiliu Local, însă procesul verbal de predare-primire a fost semnat anul trecut și abia în momentul în care am devenit administratori am putea să luăm unele măsuri privind restaurarea lor. Am consultat specialiști și cei mai mulți dintre sculptorii și dintre specialiștii care au venit au considerat că o intervenție asupra lor ar distruge cumva amprenta lăsată de Constantin Brâncuși. Ele fiind în aer liber, sunt supuse acestor temperaturi, umezeală, diferențe de temperatură, îngheț, dezgheț și așa mai departe, în perioadele de umezeală sunt afectate de mușchi, licheni. Vom face o consultare cu specialiști în viitorul apropiat, în momentul în care vom avea și fondurile necesare și să găsim o soluție, sigur, în consultare cu specialiștii de la Institutul Național al Patrimoniului, să vedem dacă este oportun să se intervină asupra lor sau este bine să rămână în starea în care le-a lăsat sculptorul Constantin Brâncuși', a mai spus managerul Muzeului Național 'Constantin Brâncuși'.

Foto: (c) Oana Popescu/AGERPRES

Pe viitor, se are în vedere punerea în valoare a acestor opere în cadrul unui proiect care vizează restaurarea sediului Muzeului Național 'Constantin Brâncuși' și, implicit, a curții acestuia.

'Noi am depus un proiect și am fost acceptați pentru a intra într-un proces de restaurare cu sediul muzeului și, bineînțeles, parcul, adică inclusiv amenajarea peisagistică a incintei va fi realizată în cadrul proiectului Temelii Culturale, acordul 4, care este un acord cu Banca Consiliului Europei. Este vorba despre un împrumut. Jumătate va fi acordat ca împrumut de la Banca Consiliului Europei, jumătate va fi asigurat de către Guvernul României. În această perioadă am început demersurile pentru a obține documentațiile necesare. Am depus la Primăria Municipiului Târgu Jiu, încă așteptăm, sperăm să primim cât mai repede, adică să nu întârziem cu demararea procedurii de restaurare pentru că ne împotmolim în eliberarea unor acte cum este certificatul de urbanism, de exemplu, avem nevoie de aceste documentații de la Primăria Municipiului Târgu Jiu, urmând să le transmitem la unitatea de management a proiectului, care este unitatea în subordinea Ministerului Culturii care se ocupă de implementarea acestui acord cadru cu Banca Consiliului Europei, iar în momentul în care vor începe lucrările de restaurare, se va face proiectul tehnic propriu-zis și atunci sigur că vom avea în vedere inclusiv punerea în valoare a operelor', a precizat managerul.

Foto: (c) Oana Popescu/AGERPRES

Potrivit acesteia, în cadrul proiectului sunt cuprinse 14 monumente istorice de interes național.

'Deocamdată nu se știu costurile până în momentul în care se realizează documentațiile, până la DALI și ulterior proiectul tehnic. Este vorba despre sumele care s-au negociat în acest acord cadru în care sunt prinse 14 monumente istorice de interes național care vor fi finanțate în cadrul acestui proiect, este vorba despre o sumă totală, nu au fost împărțite sumele propriu-zise. Sunt doar niște sume aproximative, evaluate de către specialiști în cadrul proiectelor, în baza notei conceptuale și a temei de proiectare care a fost făcută, dar sumele vor fi cunoscute abia după ce va fi întocmit proiectul tehnic. Noi am propus inclusiv mansardarea, pentru că podul este foarte înalt și atunci obține un spațiu în plus unde s-ar putea muta partea administrativă de birouri și atunci parterul și partea de demisol ar rămâne doar spații expoziționale. În acel moment am putea să organizăm inclusiv o expoziție permanentă. Deocamdată, așa cum știți, spațiul este destul de restrâns, avem la dispoziție doar partea de parter, unde organizăm expoziții temporare', a menționat Denisa Șuță.

Foto: (c) Oana Popescu/AGERPRES

Pe 19 februarie se împlinesc 150 de ani de la nașterea sculptorului gorjean, ocazie cu care va avea loc expoziția de Grafică Românească - BRÂNCUȘI 150, care va fi vernisată simultan în municipiul Târgu Jiu și în alte 20 de țări de pe șase continente, în organizarea Muzeului Național 'Constantin Brâncuși' și Fundației 'Inter-Art' Aiud. AGERPRES / (A - redactor: Oana Popescu, editor: Marius Frățilă, editor online: Ada Vîlceanu)