Înainte de a deveni părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuși a venit la Iași pentru a studia în sălile de disecție ale Institutului de Anatomie, pentru a învăța să privească dincolo de suprafață. Aici, tânărul Brâncuși a cercetat cu rigoare structura corpului uman, punând temelia unei viziuni care avea să stea la baza revoluției sale artistice și să redefinească forma în arta secolului XX.

În 2026, anul dedicat celebrării naționale a lui Constantin Brâncuși, personalitatea marelui artist va fi evocată joi, 19 februarie, în cadrul unor evenimente organizate de Universitatea de Medicină și Farmacie 'Grigore T. Popa' Iași, pentru a readuce în atenția publică legătura artistului cu Institutul de Anatomie al universității, unde a studiat disecția, o experiență care i-a influențat decisiv formarea și a stat la baza viziunii sale moderne asupra formei.

Puțini asociază astăzi Iașiul medical cu destinul celui care avea să schimbe definitiv limbajul sculpturii secolului XX. În acest an, dedicat celebrării naționale a lui Brâncuși, UMF 'Gr.T. Popa' din Iași readuce în prim plan acest episod esențial în formarea marelui sculptor.

În Muzeul de Anatomie se păstrează și astăzi Ecorșeul realizat în 1902 sub îndrumarea profesorului Dimitrie Gerota, un mulaj de ghips care dezvăluie ca o operă bine definită prin acuratețe și armonie structurală arhitectura musculară a corpului uman.

'Brâncuși a fost, înainte de toate, un cercetător riguros al formei, un artist al cărui geniu s-a cristalizat prin asimilarea temeinică a disciplinei științifice. Ecorșeul, realizat sub îndrumarea profesorului Dimitrie Gerota, reprezintă poarta de inițiere prin care Brâncuși a trecut pentru a atinge esența: cunoașterea arhitecturii lăuntrice i-a oferit libertatea de a simplifica exteriorul', declară pentru AGERPRES dr. Richard Constantinescu, coordonatorul Centrului Cultural 'I.I. Mironescu'.

Documentele vremii arată că Brâncuși a asistat și la lecțiile de disecție ale profesorului Zaharia Samfirescu, experiență care i-a modelat privirea artistică.

Sursa foto: dr. Richard Constantinescu

'Documentele epocii atestă prezența artistului în Institutul de Anatomie din Iași, unde a asistat la lecțiile de disecție ale profesorului Zaharia Samfirescu. Această experiență a contactului direct cu arhitectura internă a formelor a modelat gândirea plastică ce avea să revoluționeze sculptura modernă', explică dr. Constantinescu.

Continuitatea acestei legături, susține el, este confirmată de busturile realizate de Brâncuși în anul 1905, la Paris.

'Artistul a onorat memoria profesorului Samfirescu, trecut în eternitate chiar în acel an, prin recompunerea trăsăturilor acestuia după fotografie - un gest de profundă recunoștință față de mentorul său. În aceeași perioadă, Brâncuși a plăsmuit chipul Victoriei Vaschide, fiica profesorului. Aceasta, alături de soțul său, ilustrul psiholog Nicolae Vaschide, frecventa atelierul artistului din capitala Franței. Nicolae Vaschide s-a numărat printre primii intelectuali care au intuit geniul lui Brâncuși, scriind despre valoarea operelor sale în paginile cotidianului de limbă franceză L'Independance Roumaine', a arătat Richard Constantinescu.

Această filă de istorie va fi marcată de Universitatea de Medicină și Farmacie 'Gr.T.Popa' Iași pe 19 februarie, prin manifestarea 'Brâncuși a fost aici' - Secretul anatomic al modernității. Data nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru a marca celebrarea națională a marelui artist.

Sursa foto: dr. Richard Constantinescu

Evenimentul organizat de Centrul Cultural 'I.I. Mironescu' al UMF Iași deschide o serie de manifestări dedicate legăturii profunde dintre rigoarea științei și viziunea artistică și propune o relectură a începuturilor brâncușiene din perspectiva dialogului dintre discipline. Astfel, la Muzeul de Istorie a Medicinei, va fi organizat un 'atelier de cuvinte', susținut de dr. Richard Constantinescu, intitulat 'Cei din jurul lui Brâncuși. Despre mentori, corp și poezie'.

În cadrul acestui prim eveniment va fi dezvăluită legătura profundă a marelui Constantin Brâncuși cu mediul medical ieșean.

La rândul său, artistul vizual Vladimir Dumbravă va organiza un atelier de grafică intitulat 'Forma și esența. Anatomia în viziune brâncușiană'. De altfel, pe tot parcursul zilei de 19 februarie, la Muzeul de Anatomie din Iași va fi Ziua Porților Deschise.

Sursa foto: dr. Richard Constantinescu

'Prin aceste activități, UMF Iași onorează un moment fondator: întâlnirea dintre precizia disecției și intuiția sculpturală. Ecorșeul rămâne o mărturie a etapei în care studiul corpului a oferit rigoarea necesară pentru eliberarea formei', afirmă dr. Richard Constantinescu.

Conform acestuia, manifestarea își dorește să sublinieze rolul universității ca spațiu de convergență între știință, cultură și memoria vie a marelui artist.

'La Iași, această istorie capătă o dimensiune umană și intelectuală aparte. Prezența tânărului Brâncuși în sălile de disecție ale Institutului de Anatomie și recunoștința față de profesorul Zaharia Samfirescu - evocată prin busturile modelate ulterior la Paris - confirmă că modernitatea brâncușiană s-a nutrit și din rigurozitatea academică ieșeană. Evenimentul reafirmă o certitudine: drumul către 'Pasărea măiastră' a început prin stăpânirea structurii osoase și musculare', mai spune dr. Constantinescu. AGERPRES/(AS - autor: Daniela Malache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)