Președintele Federației Române de Judo, Florin Bercean, a declarat, pentru AGERPRES, că naturalizările nu reprezintă o soluție viabilă pentru revigorarea sportului românesc, întrucât situația economico-financiară a României nu permite atragerea sportivilor de mare valoare.

'Pentru sportul românesc în general, naturalizările nu sunt o soluție. Soluția ar fi să luăm măsuri serioase pentru a aduce din nou copiii înapoi la sport. Situația economico-financiară a României nu atrage sportivi de mare valoare. Pentru că ăia care au mare valoare, ori sunt îngrijiți la ei în țară, ori merg în țări care dau bani serioși pe ei. Cecenii îi găsim în Austria, Belgia, Spania, spre exemplu, georgienii, de asemenea, sunt țări occidentale care dau bani grei pe ei. Pentru că antrenorii de acolo s-au obișnuit să câștige. Acum, vorbind despre judoul din România și cel din Cuba, au fost câteva cluburi din România care au sărit imediat când au văzut că alții naturalizează și pe cont propriu au adus sportive, în mod special sportive, din Cuba. De fapt, primul sportiv adus în România a fost un fost campion mondial și olimpic, Asley Gonzalez. Dar când a ajuns în România, și subliniez că noi n-am dat bani pe el, deși era la sfârșit de carieră, ne-am pus toți speranțe în acest sportiv', a declarat Bercean.

El a precizat că fostul sportiv cubanez Asley Gonzalez, vicecampion olimpic pentru țara natală, a influențat pozitiv mulți sportivi români, spre deosebire de alții care nu reușeau rezultate deosebite nici pe plan intern.

'Gonzalez, care avea un CV foarte bogat, de aia l-am și cooptat, i-a ajutat foarte mult pe componenții lotului olimpic de la Oradea. De aia am și optat să-l păstrăm ca antrenor. În rest, celelalte, din păcate, nu au creat niciun fel de concurență, pentru că nu erau atât de valoroase. Multe dintre ele mergeau la Naționalele României și luau locul 2 sau locul 3. Dacă tu la Naționalele României, în situația în care este România, iei locul 3, tu vii și îmi spui mie că te duci la Jocurile Olimpice, te califici și iei medalia la Jocurile Olimpice? Păi trebuie să fii amatorul amatorilor ca să crezi așa ceva.
Da, în cazul în care vii în România și defilezi aici, îi bați pe ăștia de nu știu pe unde să mai iasă de pe saltea, mergi la Europene și iei medalie și mergi la turnee și începi să fii în primii din lume. Da, domnule, ăia există, dar nu în România. Ãia merg în țări care dau bani foarte mulți. La noi dacă ar ajunge de mâna a doua ar fi bine. Că dacă e mâna a doua, poți să-l faci de mâna întâia. Eu zic că nu-s de mâna a doua, eu zic că-s mai slabi. Foarte mulți dintre ei se duc în Emiratele Arabe Unite, care au sportivi de top. Dar nu-ți imagina că sunt arabi. Acum au ruși, ceceni, țările astea foste sovietice. Și sunt 20 pe o categorie și știu bine că acolo ei n-ajung niciodată să reprezinte Rusia. Și atunci pleacă pe bani', a afirmat Florin Bercean.

Oficialul FRJ a explicat cum au ajuns în România o serie de sportive din Cuba, dar și judoka rus Petr Zhukov, care a ales să se întoarcă în țara natală atunci când a început războiul în Ucraina.

'La Rapid București s-au adus vreo cinci sportive, la un club din Satu Mare s-au adus două-trei sportive. Pe cont propriu. La mine, la Cluj, am adus un sportiv din Rusia, de la Moscova. Era al nu-știu-câtelea om în Rusia, nu avea acces niciodată la lotul lor. Și au rezolvat să vină la noi gratis. Rusul s-a integrat imediat, era super-harnic, l-am dus la concursuri, dar a venit pandemia, după aia a venit la ei războiul. Eu am încercat să-l conving să-și aducă familia în România, dar nici n-a vrut să audă. Și, după ce am încercat de mai multe ori, și-a făcut bagajul și a plecat. Restul cubanezelor, să vorbesc așa în linii mari, la unele dintre ele, cred că ținta lor a fost doar obținerea pașaportului, a buletinului și, după ce și-au văzut buletinul în buzunar, au cam tăiat-o. Același lucru l-a făcut și domnul Gonzales, pe care noi l-am promovat antrenor secund la lotul olimpic. Și, pe motive de adormit copii, s-a dus cu soția în Spania și, după vreo două luni ne-a trimis un scurt mesaj că și-a găsit un job în Spania', a explicat președintele FRJ.

Federația Română de Judo nu s-a opus naturalizării sportivilor străini, afirmă Bercean, care precizează însă că e greu de gestionat situația în condițiile în care nu se cunosc sportivii și că întregul demers devine unul de a 'arunca bani în ventilator'.

'Atât eu cât și fostul președinte, domnul Cozmin Gușă, nu ne-am opus să se aducă sportivi. Am și ajutat cluburile să-și facă dosarele, să le înaintăm către Agenția Națională pentru Sport. Am făcut totul conform legii, dar nu te poți baza pe ei, mai ales dacă nu-i cunoști. Sigur că te poți gândi că dacă vine unul dintr-o țară de-asta prăpădită, normal că ținta lui este exact ca muncitorii care vin de prin Asia, vin la noi, lucrează două zile în construcții și după aia îi prind la graniță că vor să fugă în Germania. Părerea mea că e o păcăleală, pentru că nu-i putem verifica când îi aducem și e o investiție de proastă calitate. Mai bine investești în propriii tăi copii, să ai răbdare, să-i cauți, să-i găsești, să-i instruiești și să îi orientezi într-o direcție potrivită. Asta e. Deci, în concluzie, eu sunt de părere că nu și-au atins utilitatea aceste naturalizări. Și eram foarte convins încă de atunci. Îmi aduc aminte că am discutat la Comitetul Director și când am fost întrebat ce părere am spus că eu cred că sunt bani aruncați în ventilator. Împrăștiați. Și din păcate am avut dreptate, pentru că colegii mei au făcut o investiție serioasă și au cheltuit bani. Nu e chiar așa de simplu să ții niște sportive care îți apar în aeroport în ianuarie în pantaloni scurți și în șlapi, care sunt obișnuite să aibă un alt regim alimentar, altă cultură', a afirmat Florin Bercean.

'Una dintre fetele astea care au venit a fost medaliată la Europene, a fost bunicică, ne-a dat speranță, creștea o concurență la categoria 63 kg, cu Ivănescu. Și anul trecut, în vară, s-a dus acasă și s-a căsătorit. Când a venit de acolo, eu le-am tuturor 'știți când mai stă fata asta la lot? Două, trei luni'. Acum o lună de zile a anunțat antrenorii de la lot că nu mai vrea să facă și că merge acasă, că-i căsătorită și nu știu ce. Alta deja a născut acum vreo două zile, alta lucrează la nu știu ce casino. Acum a mai rămas în lot o fetiță mică de vârstă încă, de la Rapid, dar e imensă, are vreo 1,90 metri, care îmi dă speranțe că poate măcar să o salvăm pe ea. Dar nu știu, așa cu semnul întrebării, mă gândesc. Și mai este o sportivă de la Satu Mare, care este în lot și care anul trecut la Grand Slam-ul de la Zagreb a luat un bronz foarte valoros. Ambele sunt aici la Cluj la lot și sunt foarte serioase, nu refuză efortul. Dar e ca și cum ai lua un copil la 17-18 ani și nu l-ai văzut. Noi la Centrul Olimpic la Cluj luam sportivi care aveau sub 14 ani și ne ocupam 10-12 ani ca să scoatem un rezultat. Tu iei din Cuba. După ce mergi în Cuba și vii de acolo, înțelegi ce caută sportivul ăla în România. Păi, România e paradis. Paradis!', a completat Bercean.

Acesta a explicat că motivul pentru care cluburile aleg să 'importe' sportivi străini este legat de drumul lung de 10-12 ani al unui judoka autohton până să atingă performanța pe plan internațional, cum a fost cazul campioanei olimpice Alina Dumitru, care s-a pregătit la lotul de la Cluj-Napoca timp de 18 ani.

'În concluzie, nu o văd ca soluție pentru sportul românesc și pentru judo nici măcar atât. Pentru că judo e un sport care necesită o pregătire de 2-3-4 ani la club și mai trebuie să facă 10-12 ani la nivelul cel mai înalt, la diferite loturi, centru olimpic, lotul olimpic de junioare, tineret, seniori. După modelul lui Dumitru. Alina Dumitru a stat în Cluj 18 ani, plus anii care i-a făcut la București cu profesorul Emanoil Cîmpeanu. Și Chițu tot așa, are foarte mulți ani petrecuți la Cluj. Ai nevoie de minim 10-12 ani la nivelul lotului. Și vă spun o chestie, să aibă noroc să nu se accidenteze grav. Pentru că judo e un sport foarte dur. Își rup umerii, un ligament încrucișat și un menisc e copilărie. Loredana Ohâi a fost campioană europeană de tineret și a suferit operație la cot în Elveția, care ne-a costat aproape 30.000 de euro. Și nu vă spun cât e de dureroasă recuperarea. Și după ce te accidentezi stai la recuperare o perioadă foarte lungă, minim șase luni apoi intri treptat, treptat și nici într-un an de zile nu mai ajungi de unde ai coborât. Pentru că la judo concurența este una dintre cele mai serioase. Noi am avut o idee cu Cozmin Gușă acum mai mulți ani și am asigurat toți copiii din loturi. Am găsit firme care au înțeles și ne-au asigurat, și am avut noroc că toate operațiile au fost suportate în mare parte din bani de la firmele de asigurări, și pentru asta eu le mulțumesc din suflet. Pentru că atunci când un copil se lovește, se accidentează grav, tu nu îl poți trimite acasă. Pentru că părinții ce o să spună? Stai, cât a fost copilul meu bun, l-ai ținut acolo și când s-a accidentat l-ai împachetat să îl trimiți acasă? Eu îl țin la lot, în aceleași condiții. Eu am fost cel puțin cu 20 de sportivi la Budapesta, la operații. Eu personal. Doar așa doar poți să faci treabă', a explicat președintele federației.

Florin Bercean consideră însă că tinerii sportivi care provin din familii de români care trăiesc în străinătate ar putea reprezenta un plus pentru judoul românesc.

'Am avut un copil care a trăit cu familia, originar de prin Bucovina, și părinții locuiau lângă Milano, o familie foarte serioasă. Pe el l-am integrat. Sigur, a făcut cât a putut, dar a venit cu un bagaj tehnic foarte bun. Nu a fost campion mondial, dar a fost un sparring extraordinar de serios față de ceilalți. Acum sunt câțiva copii, unii prin Olanda, prin Germania, prin Anglia, Spania, care vin la anumite cluburi din țară și luptă, dar sunt destul de micuți. Iar ultima achiziție e un copil născut în Japonia, din tată japonez și mamă româncă, care e stabilită acolo, și a venit în România. E un copil pe care eu l-am văzut lucrând și în Japonia, și care, cred că va mișca treaba acolo, la București. A mai venit cu unu-doi japonezi după el, copii, frumoasă treabă. Dar deocamdată nu pot să vorbesc de un sportiv care este de nivel de lot. Dar încurajăm astfel de inițative', a mai spus Bercean.

Federația Română de Judo a emis, pentru AGERPRES, un punct de vedere referitor la numărul de sportivi străini care au fost naturalizați în ultima perioadă în România.

'În ceea ce privește sportivii străini și, în mod particular, sportivii de origine cubaneză, este important să facem o serie de precizări esențiale pentru o corectă informare a opiniei publice. La București au fost aduse cinci sportive cubaneze, dintre care, în prezent, activă a mai rămas doar Thalia Narino Castellano, la categoria +78 kg, legitimată la CS Rapid București și componentă a lotului național de senioare, care se pregătește la Cluj. Inițiatorul acestor naturalizări in București a fost domnul Cristian Pintrijel. Recent, Amanda Zuaznabar-Torres, sportiva cu cele mai notabile rezultate, medaliată cu bronz la Campionatele Europene de tineret din 2023, desfășurate la Potsdam (Germania), a decis să renunțe la activitatea competițională și să se dedice vieții de familie. De asemenea, la Satu Mare au fost aduse mai multe sportive cubaneze de către Attila Pelcz, însă majoritatea au ales ulterior să se retragă. În acest moment, o singură sportivă se mai află în activitate, respectiv Maidelines Gorguet, la categoria 78 kg, medaliată cu bronz la Grand Prix Zagreb 2025', precizează federația.

Toate naturalizările făcute de judo nu au reprezentat o strategie a federației, care urmărește dezvoltarea sportivilor români, precizează instituția.

'Această așa-numită 'invazie' de sportive cubaneze a apărut în contextul naturalizării lui Asley Gonzalez, vicecampion olimpic în 2012 și campion mondial - sportiv pe care, la un moment dat, ni l-am fi dorit implicat inclusiv în structura tehnică a lotului național, însă care a ales ulterior să își continue activitatea în Spania. La masculin, a existat, de asemenea, o perioadă în care sportivul rus Petr Zhukov (cat. 66 kg) ne-a contactat direct, exprimându-și dorința de a reprezenta România, motivând că în lotul național al Rusiei nu mai avea perspective reale de selecție. Este esențial de subliniat un aspect: toți sportivii naturalizați au fost inițiatorii demersului, exprimându-și în mod explicit dorința de a veni în România. Aceștia au fost aduși prin intermediul unor cluburi particulare, antrenori sau structuri private. Nu a existat și nu există o politică a Federației Române de Judo privind naturalizarea sportivilor străini, iar aceste cazuri nu au reprezentat o strategie instituțională a federației, ci inițiative punctuale, individuale. Federația Română de Judo rămâne consecventă în misiunea sa: dezvoltarea sportivilor români, investiția în structuri durabile și performanță construită pe termen lung, nu pe soluții conjuncturale', se mai arată în document.

Agenția Națională de Presă AGERPRES difuzează în cadrul proiectului #ImportDeTalent o serie de materiale prin care își propune să aducă în atenția publicului larg problematica sportivilor străini care primesc cetățenie română în vederea convocării acestora la loturile naționale.
AGERPRES (A, AS-redactor: Adrian Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Adrian Dădârlat)