Parlamentarii ruși vor ca Moscova să utilizeze arme mai puternice, așa-numitele 'arme ale răzbunării', pentru a-și atinge obiectivele militare în Ucraina, a declarat vineri președintele Dumei de Stat (camera inferioară a legislativului rus), Viaceslav Volodin, citat de Reuters.

Volodin, care face parte de asemenea din Consiliul Securității Rusiei, organism consultativ pe lângă președinția rusă, nu a specificat la ce fel de arme se referă.

'Trupele noastre avansează. Deputații Dumei de Stat insistă pe utilizarea unor arme mai puternice - 'armele răzbunării' - și pe realizarea obiectivelor operațiunii militare speciale', a afirmat Viaceslav Volodin, utilizând termenul prin care Rusia se referă la războiul pe care l-a declanșat în Ucraina.

Este a doua declarație publică din ultimele două zile din partea 'uliilor' de la vârful puterii ruse care susțin că Moscova trebuie să continue și chiar să-și intensifice efortul de război, într-un moment în care președintele american Donald Trump încearcă să convingă ambele părți să ajungă la un acord de pace.

Cu o zi în urmă, liderul pro-rus al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, le-a declarat jurnaliștilor în marja unei reuniuni la Kremlin: 'Cred că războiul trebuie dus până la capăt... Sunt împotriva negocierilor'.

Decizia dacă și când ar trebui Rusia să oprească războiul îi aparține categoric lui Putin. Kremlinul spune că Rusia ar prefera să-și atingă obiectivele în Ucraina prin diplomație, dar că o va face prin mijloace militare dacă acest lucru nu este posibil, notează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Putin a fost de acord cu o solicitare personală a lui Trump de a înceta atacurile asupra Kievului până duminică, pentru a crea un climat mai favorabil negocierilor.

În postarea sa pe Telegram, șeful Dumei de Stat l-a insultat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că ucrainenii se vor confrunta cu 'noi probleme de săptămâna viitoare'.

Potrivit lui, singura cale pentru conducerea ucraineană este să se conformeze înțelegerilor de la Anchorage (Alaska), la summitul Rusia-SUA, dar Volodimir Zelenski prin declarațiile sale 'creează noi probleme' pentru concetățenii săi.

Kremlinul și diferiți responsabili ruși se referă deseori la 'spiritul înțelegerilor de la Anchorage', la 'formula din Anchorage', însă nici Moscova și nici Washingtonul nu au dezvăluit niciodată dacă în timpul întrevederii dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin s-a ajuns la vreo înțelegere și despre ce concret este vorba.

Săptămâna aceasta, mai întâi Financial Times, iar apoi Reuters au scris că Donald Trump este gata să ofere Ucrainei 'garanții de securitate' doar dacă Ucraina se conformează cerințelor lui Putin și își retrage de bunăvoie trupele din întreaga regiune Donețk. În acest sens, politologul rus Vladimir Pastuhov, profesor onorific la University College London's School of Slavonic și East European Studies, consideră că tocmai în această condiționalitate rezidă esența acordurilor de la Anchorage, care - potrivit lui - ar viza nu doar împărțirea Ucrainei, ci și a Europei și lumii între cei 'doi mari, care se înțeleg perfect'.

'Lumea s-a amăgit pe sine (sau a fost amăgită) timp de șase luni, încercând să decripteze 'ezitările' lui Trump, de fapt nu au fost niciun fel de 'ezitări', ci un spectacol, al cărui final a fost scris dinainte. Cred că a existat un acord între Trump și Putin de la început, dar implementarea acelui acord s-a dovedit a fi mult mai dificilă decât credeau ambii la momentul respectiv, pentru că Zelenski s-a dovedit a fi mai puternic și mai încăpățânat decât și-ar fi putut ei imagina', scrie Pastuhov într-un articol de opinie pe portalul Kasparov.org.

Referitor la armele avute în vedere de președintele Dumei de Stat, publicația Focus.ua scrie că ar putea fi vorba de racheta balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik, utilizată deja de Rusia în Ucraina fără încărcătură nucleară. Pe lângă Oreșnik, în contextul 'atacurilor de represalii' de la începutul anului 2026, Ministerul Apărării rus raportase despre utilizarea rachetelor hipersonice aerobalistice Kinjal și a armelor de precizie cu rază lungă de acțiune în cursul atacurilor asupra Ucrainei. Sau ar putea fi vorba de racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)