În depozitele și sălile de expoziție ale Muzeului Vrancei, Unirea Principatelor Române nu este doar o lecție de manual, ci o succesiune de obiecte fragile, personale și adesea emoționante, care leagă ideea politică de oameni concreți, cu vieți, opțiuni și destine diferite.

De la publicații revoluționare tipărite în febra anului 1848, până la obiecte intime care au aparținut lui Alexandru Ioan Cuza și Elenei Cuza, patrimoniul muzeului reconstituie, pas cu pas, atmosfera epocii în care s-a născut statul român modern.

Muzeograful Mariana Corina Duca a explicat, pentru AGERPRES, faptul că perioada luptei pentru Unire (1848-1859) este ilustrată prin documente rare, cu valoare istorică și simbolică deosebită.

'În patrimoniul Muzeului Vrancei se află exemplare din ziarul revoluționar 'Pruncul român', din august 1848, o publicație extrem de rară, care surprinde radicalismul și speranțele generației pașoptiste. Avem apoi 'Protestație în numele Moldovei, a omenirei și a lui Dumnezeu', redactată și semnată de Vasile Alecsandri în mai 1848, un document cu o forță retorică impresionantă. Deținem Buletine ale Divanului Ad-hoc din Moldova, unde sunt menționați deputații din Ținutul Putna, dar și publicații precum 'Questiunea țeranilor', tipărită la Paris în 1857, 'Regulamentul Divanului Ad-hoc din București'. Toate acestea arată că Unirea nu a fost un act spontan, ci rezultatul unei construcții politice și intelectuale extrem de bine articulate', a declarat muzeograful.

Epoca lui Cuza este ilustrată printr-o colecție de documente și obiecte care aduc vizitatorul mai aproape de viața cotidiană a elitelor politice ale vremii.

'Avem o depeșă telegrafică trimisă de Mihail Kogălniceanu către Gheorghe Ilie, deputatul orașului Focșani ales în Divanul Ad-hoc al Moldovei, purtând semnătura lui Kogălniceanu, dinainte de unificarea administrativă a orașului Focșani. Deținem și o chitanță semnată de Alexandru Ioan Cuza, din 12 noiembrie 1865. Sunt documente care nu vorbesc doar despre marile decizii, ci și despre mecanismele concrete ale puterii. În plus, avem obiecte personale ale domnitorului: cărți din biblioteca sa, piese de uz casnic cu monograma familiei Cuza, elemente de vestimentație, dar și obiecte care au aparținut Elenei Cuza, o umbrelă din dantelă și o poșetă cu elemente argintate, detalii care umanizează o figură istorică adesea idealizată', a precizat Mariana Corina Duca.

Un capitol aparte îl constituie familiile unioniste din fostul județ Putna, prezentate prin vitrine dedicate, documente originale și obiecte personale. Printre acestea, familia Apostoleanu ocupă un loc central.

'Ne-am oprit asupra familiei Apostoleanu pentru că Gheorghe și Smaranda Apostoleanu reprezintă foarte bine elita unionistă a provinciei. Avem în patrimoniu actul lor de căsătorie din octombrie 1859, în original, un document extrem de fragil, păstrat cu mare grijă. Gheorghe Apostoleanu a fost jurist, ministru al Justiției Moldovei pentru o scurtă perioadă și parlamentar în mai multe mandate. Smaranda Apostoleanu s-a remarcat printr-o activitate caritabilă impresionantă: a sprijinit educația fetelor sărace și a contribuit la strângerea de fonduri pentru Războiul de Independență din 1877, inclusiv prin donații către Crucea Roșie Română, aflată atunci la începuturile ei în județ', a detaliat muzeograful.

Patrimoniul muzeului include și obiecte ale membrilor Comisiei Centrale, ceasuri de buzunar, pipe, tabachere, dar și piese care documentează rețelele de putere și influență din epocă. Cea mai importantă piesă legată de activitatea Comisiei Centrale de la Focșani este un proiect de Constituție redactat de marele om de stat Mihail Kogălniceanu, care se păstrează în original, dar care proiect nu a ajuns să fie adoptat, netrecând de rigorile timpului, fiind un proiect revoluționar pentru acea vreme.

Cea mai veche și valoroasă fotografie din colecție este o dagherotipie care o înfățișează pe Eliza Dăscălescu, figură ce leagă istoria locală de mari nume ale culturii române.

'Dagherotipia o reprezintă pe Eliza Dăscălescu, fiica prefectului Constantin Robescu, soția unionistului Dimitrie Dăscălescu și viitoarea soacră a arhitectului Ion Mincu. Este o piesă excepțională, nu doar prin vechime, ci și prin conexiunile pe care le face între istoria politică și cea culturală. Astfel de obiecte ne arată cât de interconectate erau elitele vremii și cât de mult a contat Focșaniul în acest proces', a precizat Duca.

Muzeul pregătește și o componentă modernă de valorificare a patrimoniului prin inaugurarea unei interfețe digitale dedicată personalităților unioniste din fostul județ Putna.

'Este o prezentare realizată cu mijloacele inteligenței artificiale și îi aduce în prim-plan pe Apostoleanu, Dăscălescu și Ioan Roată. Este modul nostru de a spune istoria pe limba generațiilor de astăzi, fără a pierde rigoarea științifică. Unirea trebuie să fie nu doar comemorată, ci și înțeleasă', a mai spus muzeograful.

În spatele vitrinelor, Muzeul Vrancei ascunde încă numeroase documente nedescifrate și corespondențe în mai multe limbi, inclusiv scrisori ale lui Kogălniceanu, aflate în proces de cercetare și digitalizare. Pentru muzeografi, fiecare obiect este o piesă dintr-un puzzle încă incomplet, dar esențial pentru înțelegerea modului în care Unirea Principatelor a prins viață. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: Dana Lepădatu/AGERPRES