Fermierii din Dolj, unul dintre cele mai mari județe agricole din România, își exprimă îngrijorarea față de acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele din Mercosur, afirmând că acesta ar putea afecta grav competitivitatea agriculturii românești, în special în zonele deja vulnerabile la secetă și deșertificare.

Ei afirmă că acest acord va fi o nouă povară peste un sector deja fragil, în condițiile în care seceta din ultimii ani, deșertificarea, lipsa sistemelor de irigații, costurile ridicate cu motorina și inputurile, birocrația, produsele din Ucraina, taxele și impozitele, prețurile volatile au slăbit fermele.

Mercosur, spun agricultorii, este ''ultima lovitură'' pentru ei.

Potrivit agricultorilor, fermierii români beneficiază de subvenții mai mici comparativ cu cei din vestul Uniunii Europene, în timp ce piața de desfacere este comună. De asemenea, aceștia atrag atenția asupra diferențelor de reglementare privind utilizarea pesticidelor și erbicidelor între UE și țările din America de Sud, precum și asupra avantajelor climatice ale acestora.

''Mercosur înseamnă încă o lovitură dată fermierilor, întrucât și așa, fermierii din România față de fermierii din comunitatea europeană primesc o subvenție mult mai mică. Iar piața de vânzare a produselor agricole este o piață unică. Deci și aici pornim cu un dezavantaj major, întrucât nu concurăm în condiții loiale de fiecare parte, partea vestică, pe de o parte, și noi, cei din România, pe de altă parte. În plus, acum produsele care o să vină prin acordul cu Mercosur, din Brazilia, Argentina, Uruguay, sunt cereale care sunt produse în condiții neconforme cu standardele noastre din Europa. Folosirea erbicidelor și pesticidelor în Europa este restricționată pentru anumite produse pentru protecția plantelor. Aceste produse sunt permise acolo. Chiar firmele europene exportă produse care la noi sunt interzise și pe care cei de acolo le folosesc din plin, fără restricții'', a declarat, pentru AGERPRES, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din județul Dolj, fermierul Constantin Iancu.

Acesta a subliniat că diferențele de standarde și de climă pot genera o concurență greu de susținut.

''În condițiile în care noi suntem supuși unor presiuni de a folosi produse cât mai ecologice, ei folosesc produse foarte toxice. În plus, clima este mult mai permisivă în țările din America de Sud, plouă mult mai mult decât la noi. Producțiile sunt cu totul altele. Deci toate aceste probleme puse laolaltă ne determină să credem că prețurile cu care vor veni produsele din Mercosur sunt cu mult mai mici și nu putem să facem față concurenței. Chiar dacă se spune, totuși, că este un contingent limitat'', mai spune Iancu.

Fermierii susțin că nu vor putea face față concurenței nici la cereale și nici la produsele procesate, în condițiile în care, chiar și cu taxe vamale, produsele din Mercosur sunt mai ieftine. În acest context, anunțurile privind prețul grâului pentru anul viitor sunt alarmante - aproximativ 80 de bani pe kilogram, ''același preț ca în urmă cu 20 de ani, în timp ce inputurile s-au scumpit de câteva ori''.

''Oamenii se uită în primul rând la prețuri. Și odată învățat omul cu un preț mai mic, adică produsele care vin din aceste țări, având prețuri mai mici, o să fie consumate cu prioritate. Și după aceea, chiar dacă o să intre cu taxe vamale, tot mai ieftine o să fie. Că și acum intră și au taxe vamale. Dar ele sunt încă mai ieftine, inclusiv cu taxe vamale. Deci eu cred că va duce la o scădere drastică a prețului produselor fermierilor români în condițiile în care costul de producție este din ce în ce mai mare'', afirmă Constantin Iancu.

Potrivit acestuia, în România vor intra cantități mari de porumb, de soia și șrot de soia, dar și produse cu valoare adăugată: pui de carne, carne de vită etc, deși niciodată România nu a putut să consume tot ceea ce produce și ar mai trebui să exporte, însă producția este subestimată pentru a se importa.

În locul investițiilor masive în irigații, în special în zonele supuse deșertificării, agricultorii văd acordul Mercosur ca pe o deschidere a pieței exact pentru produsele pe care România le produce cel mai greu în condiții de secetă.

''S-au făcut pași foarte, foarte mici în sectorul de irigație care nu sunt încă suficienți. Și dacă mai vin și produse, mai vine și porumbul și șrotul de soia, cât și boabele de soia în integralitatea lor, vă dați seama că ne sufocă. Ne sufocă pe noi și atunci o să mâncăm produse din acestea care au conținut mare de materiale grele și care sunt și toxice pentru sănătatea omului. Și atunci o să ne întrebăm, dar de ce nu ne-am opus? Păi nu ne-am opus pentru că cine trebuia să își dea acordul nu și-a luat informațiile corespunzătoare, nu s-a consultat cu cine trebuie și pur și simplu a făcut de capul lui'', susține președintele Asociației Producătorilor Agricoli din județul Dolj.

Fermierii își exprimă, totodată, scepticismul față de ideea introducerii unor mecanisme de despăgubire la nivel european. Ei au făcut referire la declarațiile unor europarlamentari români care au afirmat că susțin acordul UE-Mercosur, dar că ar încerca introducerea unor clauze de protecție pentru agricultori.

''Am văzut-o pe doamna europarlamentar Grapini, care a spus că susține acordul, dar a încercat să introducă niște clauze care să ne fie favorabile, în sensul că va trebui, dacă se constată că este o producție foarte mare venită din partea acestor țări, noi, fermierii, să fim despăgubiți. Mi se pare că doamna Grapini a uitat că România a autorizat importuri, Comisia Europeană, de fapt, nu România, a autorizat importuri de ulei de floarea-soarelui, semințe de floarea-soarelui, cereale, grâu, porumb din Ucraina, și trebuiau despăgubiți fermierii români. Deci Comisia Europeană, cu bună-știință, a aprobat aceste importuri, spunându-ne că ne va da compensații pentru pierderile suferite. Nici până la această oră, deși au trecut mai bine de doi ani de zile, n-am primit niciun leu și nici nu știu să existe vreun proiect de lege prin Parlamentul European sau pe la Comisia Europeană care să ne spună că vom primi atâtea despăgubiri pe hectar. Deci este o mare minciună'', mai spune Iancu.

Fermierii spun că nu au fost consultați înainte de exprimarea poziției României față de acord și speră ca dezbaterea să continue la nivel european. Agricultorii cer autorităților române să susțină interesele sectorului agricol, mai ales într-o regiune afectată de schimbările climatice și de degradarea solului, unde competitivitatea este deja sever limitată.

''Urmează voturi politice importante la nivelul Uniunii Europene. Dacă se va forma o majoritate critică, acordul poate fi respins. Mai există o șansă la Parlamentul European când va trebui ratificat acest acord. Dacă suntem conștienți de ceea ce ni se întâmplă și vom trimite oameni responsabili care să vină cu un mandat din partea Guvernului, iar Guvernul să fie informat, să știe, să voteze în acord cu interesele țării, cred că avem o șansă ca acest acord să nu treacă. Sincer, noi am fost luați prin surprindere, pentru că orice om cu scaun la cap se gândește că nu poți să imporți tu, România, o țară agrară cu suprafață agricolă atât de mare și cu atâția lucrători în agricultură, să-i dai la o parte pur și simplu din ignoranță, din neștiință, din nepăsare sau eu știu din ce alt motiv. Deci normal că nu ne-am așteptat și ne-am fi așteptat să fie un vot negativ pentru că se opuseseră și alte țări importante, precum Franța, care e cel mai mare producător agricol din Uniune și, dacă tot suntem sub aripa francezilor, am crezut că cel puțin în domeniul agricol le urmăm sfaturile. Dar s-a văzut că nu, Franța a votat împotrivă, noi am votat pentru'', mai afirmă Iancu.

Agricultorii spun că majorarea impozitelor pe teren este altă lovitură pentru ei.

''Noi, ca și firmă, avem teren pe raza orașului Segarcea. Și pentru că Segarcea este oraș și terenul agricol aparține de oraș, plătim un impozit dublu față de cei din mediul rural. Păi cu ce este terenul meu mai profitabil? Sau produc eu dublu? Deci s-au scumpit toate absolut, motorina, iar noi produsul ne uităm să-l luăm cu nimic, cu bani foarte, foarte puțini. Și atunci vin oamenii care nu au nicio treabă cu agricultura și ne fac nouă politică agricolă, ne învață cum să facem agricultură și ce este mai bine pentru noi. Păi sunt oamenii, cu familii, cu copii care, din cauza datoriilor, presiunilor, situațiilor fără ieșire s-au sinucis. Vorbește cineva despre asta?'', mai spune Constantin Iancu.

Fermierii români cer amânarea intrării în vigoare a acordului Mercosur până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură și tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică.

O delegație a fermierilor din România, formată din peste 200 de persoane, participă miercuri la protestul de la Strasbourg pentru a solicita politici agricole și comerciale aplicabile în practică, 'nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control', se arată într-un comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

''Această mobilizare se înscrie în linia poziției exprimate de Copa-Cogeca, care a anunțat sprijinul oficial pentru demonstrația de la Strasbourg din 20 ianuarie și a solicitat o Politică Agricolă Comună puternică după 2027, comerț echitabil și transparent, precum și o simplificare reală și certitudine juridică pentru fermieri. Împreună, cerem excluderea agriculturii din mecanismul CBAM (Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului, n.r.) și respingerea fermă a ideii de Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii. Solicităm menținerea Politicii Agricole Comune post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflației și o simplificare reală a PAC. Agricultura nu este un sector industrial. Politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea acestora și punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene'', susțin membrii AAC. AGERPRES/(A, AS - autor: Maria Mitrică, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)