Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că, în discuțiile cu aliații europeni asupra garanțiilor de securitate postbelice pentru Ucraina, nu a primit din partea acestora 'un răspuns clar' asupra modului în care ei ar reacționa concret în cazul unui nou atac rusesc împotriva țării sale, relatează AFP.

'Aceasta este o întrebare foarte dificilă (...) Și este exact întrebarea pe care am adresat-o tuturor partenerilor noștri. Până în prezent, nu am primit un răspuns clar și fără echivoc', a declarat Zelenski în fața presei, la o zi după un summit la Paris, unde susținătorii Kievului reuniți în 'Coaliția de Voință' au promis Ucrainei garanții de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, inclusiv desfășurarea unei forțe multinaționale în Ucraina.

Zelenski a mai spus că a observat o 'voință politică' în rândul aliaților Ucrainei de a-i oferi 'garanții de securitate solide', dar a insistat că aceste garanții ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere juridic și de asemenea să fie 'susținute de parlamente și de Congresul SUA'.

El a subliniat de asemenea că Ucraina, țară dependentă de ajutorul militar și financiar extern, are nevoie de o finanțare adecvată pentru a putea menține o armată cu efective de 800.000 de soldați - de două ori mai mare decât armatele franceză și britanică împreună -, armată care în plus trebuie 'echipată cu armele adecvate'.

Cele 35 de state membre ale 'Coaliției de Voință', majoritatea țări europene susținătoare ale Ucrainei în războiul cu Rusia, au convenit marți la Paris asupra desfășurării unei forțe multinaționale în Ucraina și monitorizării sub 'leadership-ul' SUA a unei potențiale încetări a focului, de îndată ce un tratat de pace, încă foarte ipotetic, va fi încheiat cu Rusia, de al cărei acord depinde însă implementarea garanțiilor de securitate occidentale pentru Ucraina schițate de respectiva coaliție.

Președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și președintele Zelenski au semnat după reuniunea de la Paris o declarație de intenție despre desfășurarea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord de pace.

Moscova nu a reacționat deocamdată față de această declarație, dar a transmis deja de mai multe ori că respinge orice desfășurare de trupe străine în Ucraina, subliniind că pentru Rusia tocmai apropierea NATO de granițele sale este una dintre cauzele conflictului, și a avertizat că europenii nu fac decât să împiedice soluționarea acestuia prin insistența lor de a trimite trupe în Ucraina.

Potrivit planului franco-britanic, 'după încetarea focului, Regatul Unit și Franța vor crea centre militare în toată Ucraina și vor construi facilități securizate pentru arme și echipamente militare, pentru a răspunde nevoilor de apărare ale Ucrainei', a declarat Starmer. La rândul său, Macron a spus după reuniunea de la Paris că, de asemenea după încetarea focului, 'câteva mii' de soldați francezi ar putea fi desfășurați în Ucraina.

După reuniunea de marți a 'Coaliției de Voință', tot la Paris sunt în desfășurare miercuri noi discuții între Ucraina și SUA, care abordează chestiunile cele mai dificile ce încă împiedică încheierea unui acord de pace, respectiv chestiunea teritorială și cea a controlului asupra centralei nucleare ucrainene Zaporojie, a precizat Zelenski, adăugând că încearcă să obțină încă o întâlnire cu președintele american Donald Trump, ultima având loc pe 28 decembrie la reședința acestuia de la Mar-a-Lago.

Trump a declarat după acea întâlnire că un acord pentru încheierea războiului este 'probabil foarte aproape', dar rămân de soluționat 'chestiuni spinoase', în special controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, și controlul asupra regiunii ucrainene Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. Armata rusă controlează în prezent circa 80% din Donețk și aproape complet regiunea Lugansk.

Rusia cere Ucrainei să-și retragă trupele din Donbas, în timp ce Kievul dorește ca luptele să se oprească de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a propus o zonă economică liberă dacă Ucraina își retrage unitățile din partea Donbasului pe care o controlează.

Pe de altă parte, Zelenski cere garanții de securitate occidentale similare cu cele oferite de NATO și ca un acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina, despre care susține că necesită o pregătire de cel puțin 60 de zile, concomitent cu un armistițiu, în timp ce Rusia respinge orice armistițiu, considerând că astfel Kievul ar urmări să obțină un respiro pentru a-și reface forțele armate.

Un plan de pace în 28 de puncte propus în noiembrie de Trump a fost primit negativ de Ucraina și de susținătorii săi europeni, pe care Rusia îi acuză că fac totul pentru a submina eforturile de pace ale președintelui american. Documentul inițial propus de acesta din urmă prelua o serie de revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea către aceasta a întregului Donbas, plus alte puncte care au nemulțumit Kievul și europenii, cum ar fi distribuția dezechilibrată în detrimentul acestora (în raport cu SUA) a contribuțiilor și beneficiilor legate de reconstrucția postbelică a Ucrainei.

În urma obiecțiilor Ucrainei și ale aliaților săi europeni, care au formulat o serie de contrapropuneri, planul inițial a fost revizuit succesiv, în paralel cu discuții între Washington și Moscova, care consideră inacceptabile unele puncte, însă vede în altele o bază pentru discuții. Dar Zelenski a venit la întâlnirea cu Trump desfășurată la Mar-a-Lago cu o nouă contrapropunere, în 20 de puncte.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)