Danemarca își încheie miercuri mandatul de șase luni de președinte al Consiliului Uniunii Europene, un mandat în care a consolidat apărarea europeană și sprijinul pentru Ucraina, în ciuda dezacordurilor interne privind finanțarea acestuia, și în care a înăsprit politica comună de azil, informează marți EFE.

'O Europă mai puternică într-o lume în schimbare' a fost motto-ul unei președinții care s-a concentrat pe reînarmare ca principal obiectiv, 'mai presus de orice altă prioritate și discuție', așa cum a subliniat prim-ministrul danez Mette Frederiksen.

Cele 27 de țări ale UE s-au angajat să se poată apăra până în 2030 și să consolideze industria militară, adoptând, de exemplu, un regulament de stimulare a investițiilor legate de acest domeniu în buget, care deschide ușa către o colaborare cu Ucraina.

Au fost introduse ajustări legislative pentru a sprijini investiții mai rapide, mai flexibile și mai coordonate în domeniul apărării; s-a convenit facilitarea finanțării tehnologiilor cu dublă utilizare și consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare a Europei.

Mai multe sancțiuni pentru Rusia, dar niciun acord privind activele înghețate

Președinția daneză, care a închis 41 de dosare și a obținut mandate de negociere în alte 17, a intensificat presiunea asupra Rusiei prin două noi pachete de sancțiuni și prin aprobarea unei interdicții privind achiziționarea de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești începând cu 2027, pe lângă interzicerea oricăror relații comerciale cu companiile ruse Rosneft și Gazprom.

Pe lista neagră a 'flotei fantomă' rusești, utilizată pentru a eluda sancțiunile, au mai fost adăugate 117 nave, plus 45 de companii din țări terțe, acuzate că au ajutat Moscova; iar altor 105 nave li s-a interzis accesul în porturi și la servicii având legătură cu transportul maritim.

Însă nu a existat niciun acord pentru finanțarea ajutorului acordat Ucrainei cu aproximativ 210 miliarde de euro sub formă de active rusești înghețate, modelul preferat de Comisia Europeană și susținut de Germania și Danemarca, printre altele. Belgia, unde se află majoritatea acestor active, a cerut în schimb un angajament din partea celorlalte țări de a-și asuma în comun potențialele consecințe juridice și financiare rezultate din acțiuni legale previzibile ale Rusiei.

În schimb, UE a fost de acord să finanțeze Ucraina cu 90 de miliarde de euro în 2026 și 2027 - cu 46 de miliarde de euro mai puțin decât estimările Fondului Monetar Internațional (FMI) privind nevoile Kievului - prin emiterea de datorii din bugetul UE, o formulă care exclude Ungaria, Slovacia și Republica Cehă.

Danemarca intenționase inițial să deschidă toate puncte de negociere oficiale pentru aderarea Ucrainei la UE, dar la începutul președinției sale, a redus aceste așteptări și a vorbit despre deschiderea unor capitole, deși opoziția Ungariei a împiedicat progresul și în acest domeniu.

O politică de azil mai dură

Una dintre cele mai mari realizări ale președinției daneze a fost un acord provizoriu de creare a unor centre pentru deportarea migranților și a solicitanților de azil către țări terțe, cu scopul de a reduce solicitările.

Legislația revizuiește conceptul de țară terță sigură și extinde circumstanțele în care o cerere poate fi respinsă ca inadmisibilă.

Crearea de centre de primire în afara UE reprezintă o victorie personală pentru Frederiksen și social-democrații danezi, care pledează pentru acest model de ani de zile, în concordanță cu linia dură privind imigrația impusă în Danemarca în ultimele două decenii.

Stimularea productivității și un nou obiectiv climatic

Îmbunătățirea productivității și a competitivității fusese identificată ca un alt obiectiv cheie al președinției daneze, care a înregistrat progrese în ceea ce privește șase dintre pachetele 'omnibus' propuse de Comisia Europeană pentru simplificarea regulilor pentru întreprinderi în diverse domenii.

Printre aceste pachete, dintre care trei au fost aprobate de Parlamentul European, se remarcă primul, care reduce drastic cerințele de raportare privind sustenabilitatea și diligența necesară; și Pachetul Omnibus Digital, conceput pentru a face companiile digitale mai competitive.

Un război comercial cu Statele Unite a fost, de asemenea, evitat în schimbul acceptării unui tarif general de 15% pentru produsele europene, care ar acoperi puțin peste două treimi din comerțul comun, deși exclude sectoare precum cel farmaceutic și cel al semiconductorilor.

UE s-a angajat să achiziționeze energie americană (gaze, petrol și energie nucleară) în valoare de 750 de miliarde de dolari pe durata mandatului președintelui american Donald Trump și să realizeze investiții private în economia SUA în valoare de 600 de miliarde de dolari.

Mult așteptatul acord comercial cu Mercosur a fost amânat din nou din cauza lipsei unei majorități calificate, cauzată de îndoielile de ultim moment din partea Italiei și de respingerea Franței. Aceste obstacole trebuie depășite pentru a îndeplini noul obiectiv de finalizare a acordului pe 12 ianuarie în Paraguay.

În schimb, s-a ajuns la un acord politic între Consiliu și Parlamentul European privind acțiunile climatice, vizând reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040 față de nivelurile din 1990, iar negocierile privind cadrul financiar multianual (2028-2034) au început. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)