RETROSPECTIVĂ 2025/ Fâșia Gaza a început anul 2025 cu un armistițiu încălcat și îl încheie cu 71.000 de morți și o încetare a focului incertă
Fâșia Gaza a intrat în 2025 cu speranța armistițiului început la sfârșitul lunii ianuarie, când numărul morților în urma ofensivei israeliene depășise atunci 47.000, și încheie anul cu o altă încetare a focului imprevizibilă și cu aproximativ 71.000 de morți după Israelul a rupt primul armistițiu și a reluat atacurile, foametea s-a agravat, iar acuzațiile de ''genocid'' au prins putere, scrie agenția EFE.
Primul acord de armistițiu între Israel și gruparea Hamas a intrat în vigoare pe 19 ianuarie și a fost structurat în mai multe etape, dar ambiguitatea înțelegerii care depindea de negocierile ulterioare a condus la ruperea armistițiului de către Israel în noaptea de 17-18 martie, când a reluat bombardamentele în enclava palestiniană.
Armistițiul din ianuarie până în martie
În timpul primei etape a acordului de armistițiu, care a expirat pe 1 martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedați. La rândul său, Israelul a eliberat aproximativ 2.000 de deținuți palestinieni, dar apoi negocierile s-au blocat.
Foto: (c) Ramadan Abed / REUTERS
Peste o jumătate de milion de palestinieni strămutați în centrul și sudul Fâșiei Gaza, conform datelor ONU, au putut să revină în nord după ce armata israeliană a deschis coridorul Netzarim, care desparte enclava în două părți, dar cei mai mulți și-au găsit casele în ruine, într-un teritoriu unde 81% dintre clădiri fuseseră distruse.
Nu a trecut mult timp până când ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului. În cele două luni cât acesta a fost în vigoare Israelul a ucis peste o sută de localnici în Fâșia Gaza, nu și-a onorat deplin angajamentul de a permite livrarea ajutoarelor umanitare, a bătut prizonieri palestinieni înainte de a-i elibera și a întârziat repetat eliberarea lor.
De partea lor, autoritățile israeliene au denunțat ceremoniile macabre organizate de milițiile palestiniene la eliberarea ostaticilor și au acuzat gruparea Hamas că și-a însușit ajutoare umanitare (acțiuni despre care ONU afirmă că nu există dovezi).
Foto: (c) Ali Mostafa / Xinhua
Sub acest pretext, pe 2 martie, după încheierea primei etape a acordului de armistițiu, Israelul a blocat complet accesul ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, unde timp de 11 săptămâni nu au mai putut intrat alimente, medicamente și nici combustibili.
Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care includea o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fâșia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare și eliberarea ostaticilor rămași.
Foto: (c) MOHAMMED SABER / EPA
Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului până la jumătatea lunii aprilie și a condiționat trecerea la faza a doua a înțelegerii de eliberarea mai întâi a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condițiile puse de Israel, care astfel a rupt armistițiul și a reluat operațiunile militare în Fâșia Gaza pe 18 martie.
Foamete și ''genocid'' în Fâșia Gaza
Blocada ajutorului umanitar a continuat până pe 19 mai, când Israelul a permis din nou accesul, dar foarte limitat.
Foto: (c) Mahmoud Issa / REUTERS
Pe 27 mai au început să funcționeze punctele de distribuire a alimentelor organizate de o fundație americană denumită Fundația Umanitară Gaza (GHF), puncte păzite în interior de americani înarmați și în exterior de soldați israelieni. Peste 2.100 de persoane au murit în aceste puncte de distribuție sau în timp ce încercau să ia cu asalt camioanele încărcate cu alimente, până când au fost închise pe 24 noiembrie.
În cele 11 săptămâni de blocadă israeliană aprovizionarea Fâșiei Gaza cu alimente a fost oprită complet, iar ulterior s-a desfășurat doar limitat, ceea ce a condus la o creștere exponențială a prețurilor (un kilogram de cartofi a ajuns să coste circa 100 de dolari) și la creșterea malnutriției.
Pe 22 august ONU a declarat oficial foamete în enclava palestiniană. Pe parcursul acelei luni 185 de oameni au murit de foame, din peste 450 de astfel de decese consemnate oficial pe parcursul războiului de autoritățile sanitare din Fâșia Gaza.
Tot în august a fost asasinat și unul dintre cei mai faimoși jurnaliști din enclava palestiniană, Anas al-Sharif. Israelul l-a acuzat că aparține Hamas și a lansat un atac de precizie în care au fost de asemenea uciși alți cinci reporteri. Cel puțin 53 de jurnaliști au fost uciși în Fâșia Gaza în 2025, potrivit Comitetului Internațional pentru Protecția Jurnaliștilor.
Foto: (c) Hatem Khaled / REUTERS
În ciuda presiunii internaționale crescânde, cu tot mai multe țări care și-au anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian, Israelul a aprobat extinderea ofensivei sale la întreaga Fâșie Gaza, inclusiv în zonele pe care le evitase anterior din cauza posibilei prezențe a ostaticilor acolo.
Prin urmare, pe 16 septembrie armata israeliană a lansat ofensiva terestră asupra orașului Gaza, unde se adăposteau atunci aproximativ un milion de palestinieni. În aceeași zi, o comisie independentă a ONU a stabilit că Israelul a comis acte de genocid, acuzație formulată anterior și de organisme internaționale precum Amnesty International.
Un nou armistițiu și încă aproximativ 400 de morți
După o întâlnire în SUA între președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu, liderul de la Casa Albă a anunțat un plan în 20 de puncte pentru un acord de încetare a focului, semnat de Israel și Hamas pe 9 octombrie.
Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, când trupele israeliene s-au retras pe așa-numita ''linie galbenă'', o demarcație imaginară în spatele căreia se află teritoriul Fâșiei Gaza rămas sub controlul armatei israeliene, aproximativ jumătate din suprafața enclavei palestiniene.
Hamas a eliberat pe 13 octombrie ultimii 20 de ostatici israelieni în schimbul a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni. Gruparea palestiniană a predat apoi Israelului și corpurile tuturor celor 28 de ostatici decedați, cu excepția celui al sergentul de poliție Ran Gvili, ucis pe 7 octombrie 2023.
Foto: (c) Shannon Stapleton / REUTERS
Evoluția armistițiului depinde de predarea corpului acestuia din urmă și de retragerea armatei israeliene, care consideră acum ''linia galbenă'' drept o ''frontieră defensivă'', condiționând astfel suplimentar retragerea.
De partea sa, Hamas refuză să se dezarmeze, deși acordul care prevede acest lucru.
Foto: (c) Dawoud Abu Alkas / REUTERS
Aproximativ 400 de palestinieni din Fâșia Gaza, considerați de Israel drept ''amenințări imediate'', au fost uciși în atacuri ale trupelor israeliene pentru pătrunderea dincolo de ''linia galbenă''. În plus, Israelul a lansat patru valuri de atacuri asupra enclavei ca răspuns la presupusele încălcări ale armistițiului de către Hamas, iar pe 13 decembrie un oficial de rang înalt al Hamas a fost ucis într-un atac țintit efectuat de Israel în orașul Gaza.
''Ne apropiem de finalul primei faze'' a acordului, a declarat Netanyahu pe 14 decembrie. El se va întâlni pe 29 decembrie cu Trump în SUA pentru a discuta despre a doua etapă a acordului, iar în acest timp cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei palestiniene, dintre care 90% sunt strămutați, depind de ceea ce le va aduce anul viitor. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Președinta Parlamentului din Kosovo a devenit președintă interimară
Președinta Parlamentului din Kosovo, Albulena Haxhiu, a devenit președintă interimară sâmbătă, pe fondul unei crize politice, după ce membrii legislativului nu au reușit să aleagă un succesor în locul președintelui Vjosa Osmani, informează AFP. În ciuda victoriei în două alegeri generale, partidul prim-ministrului Albin
Israelul se pregătește să atace instalații energetice iraniene, dar așteaptă undă verde din SUA (oficial)
Israelul se pregătește să atace instalații energetice iraniene, dar așteaptă undă verde din partea Statelor Unite', a declarat sâmbătă un înalt oficial israelian din domeniul apărării, adăugând că 'orice astfel de atacuri' ar urma să aibă loc cel mai probabil săptămâna viitoare, informează Reuters. Aceste co
Compania americană Planet Labs nu va mai publica imagini din satelit din zona Golfului și Iran
Compania americană Planet Labs PBC și-a anunțat sâmbătă clienții că se conformează unei solicitări din partea guvernului SUA de a înceta publicarea pe termen nelimitat a imaginilor sale din satelit de înaltă rezoluție legate de conflictul din Orientul Mijlociu, informează AFP. 'Cu efect retroactiv din 9 martie', Plane
Iranul anunță că navele irakiene pot tranzita liber Strâmtoarea Ormuz
Iranul a anunțat sâmbătă că navele irakiene pot tranzita liber Strâmtoarea Ormuz, cale navigabilă strategică blocată aproape în întregime de Teheran de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, la 28 februarie, informează AFP. 'Anunțăm că Irakul, fratele nostru, nu este supus restricțiilor pe care le-am i
Donald Trump pariază pe Generația Z pentru a face guvernul SUA din nou 'cool'
Președintele SUA, Donald Trump, s-a angajat să reîmprospăteze forța de muncă din administrația publică, o inițiativă care vizează atragerea profesioniștilor din Generația Z, cu scopul 'de a face guvernul american din nou 'cool'', scrie sâmbătă EFE. Totuși, această schimbare coincide cu o scădere a popularității repu
Liban: Trupele israeliene au distrus 17 camere de supraveghere de la sediul forței ONU de menținere a păcii (sursă ONU)
Trupele israeliene au distrus în 24 de ore 17 camere de supraveghere de la sediul forței ONU de menținere a păcii din sudul Libanului, a declarat sâmbătă pentru AFP o sursă din domeniul securității ONU. De la începutul războiului din 2 martie dintre Israel și Hezbollah, Forța Interimară a Națiunilor Unite din Liban (UNIFIL) a
Israel: Peste o mie de protestatari demonstrează la Tel Aviv împotriva războiului cu Iranul și Hezbollah
Peste o mie de persoane au manifestat sâmbătă seara la Tel Aviv împotriva războiului purtat de Israel împotriva Iranului și Hezbollah în Liban, cerând autorităților să-i pună capăt, înainte de a fi dispersate de poliție, informează AFP. 'Nu bombardați! Vorbiți!' 'Puneți capăt prostiilor lui Bibi!
VIDEO Erdogan și Zelenski au discutat la Istanbul despre securitatea energetică și eforturile de pace
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a primit sâmbătă la Istanbul pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru discuții privind securitatea energetică și maritimă, precum și despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, a anunțat președinția turcă, informează AFP, Reuters și EFE. Erdogan 'a subliniat importanța
Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar putea vizita Ucraina, anunță Kievul
Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar putea călători la Kiev în aprilie, a declarat sâmbătă Kirilo Budanov, principalul consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pe fondul eforturilor de a relua discuțiile de pace cu Rusia, care au stagnat după izbucnirea războiului în Golf, informează Reuters. K
UPDATE Premierul slovac: UE ar trebui să renunțe la sancțiunile asupra petrolului și gazelor rusești de dragul securității energetice
Uniunea Europeană ar trebui să pună capăt sancțiunilor asupra importurilor de petrol și gaze rusești, să ia măsuri pentru a restabili fluxurile de petrol prin conducta Drujba și să pună capăt războiului din Ucraina pentru a combate criza energetică rezultată din războiul din Iran, a declarat sâmbătă premierul slovac Robert Fico, relatează Reuters.
Armenia avertizează că se va retrage din două organizații conduse de Rusia dacă Moscova crește prețul la gaz
Armenia se va retrage din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și din Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) dacă Rusia va majora prețurile la gaze, a declarat sâmbătă președintele Parlamentului armean, Alan Simonian, informează EFE. 'Aceste discuții nu sunt nimic nou; de exemplu, discutarea importului de produse armen
Trump dă Iranului 48 de ore pentru a ajunge la un acord sau va 'dezlănțui iadul'
Președintele american Donald Trump i-a dat sâmbătă Iranului 48 de ore pentru a ajunge la un acord cu Washingtonul sau pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, republicanul amenințând că, în caz contrar, Statele Unite vor dezlănțui iadul asupra lor, informează AFP. 'Vă amintiți când i-am dat Iranului 10 zile fie
Președintele Turciei afirmă că războiul din Orientul Mijlociu 'a dus la un impas geostrategic'
Războiul din Orientul Mijlociu 'a dus la un impas geostrategic', a declarat sâmbătă președintele turc Recep Tayyip Erdogan în timpul unei conversații telefonice cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit unui comunicat al președinției turce, citat de AFP. 'Președintele Erdogan a declarat că procesul declanșat d
Gardienii Revoluției din Iran anunță că au vizat în Golf o navă cu legături cu Israelul
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran, armata ideologică a Republicii Islamice, a declarat sâmbătă că a vizat o navă având legătură cu Israelul într-un atac cu drone în Golf și că nava a luat foc, informează AFP. Pe site-ul său Sepah News, IRGC a declarat că a vizat o navă comercială, MSC Ishyka, 'a
Iran: Peste 30 de universități au fost vizate de atacuri israeliano-americane de la începutul războiului (ministru)
Peste 30 de universități au fost vizate în Iran de la începutul războiului cu Statele Unite ale Americii și Israelul, izbucnit la sfârșitul lunii februarie, a declarat sâmbătă ministrul științelor de la Teheran, Hossein Simai Sarraf, informează AFP. În Iran, 'peste 30 de universități au fost vizate direct'