RETROSPECTIVĂ 2025/ Fâșia Gaza a început anul 2025 cu un armistițiu încălcat și îl încheie cu 71.000 de morți și o încetare a focului incertă
Fâșia Gaza a intrat în 2025 cu speranța armistițiului început la sfârșitul lunii ianuarie, când numărul morților în urma ofensivei israeliene depășise atunci 47.000, și încheie anul cu o altă încetare a focului imprevizibilă și cu aproximativ 71.000 de morți după Israelul a rupt primul armistițiu și a reluat atacurile, foametea s-a agravat, iar acuzațiile de ''genocid'' au prins putere, scrie agenția EFE.
Primul acord de armistițiu între Israel și gruparea Hamas a intrat în vigoare pe 19 ianuarie și a fost structurat în mai multe etape, dar ambiguitatea înțelegerii care depindea de negocierile ulterioare a condus la ruperea armistițiului de către Israel în noaptea de 17-18 martie, când a reluat bombardamentele în enclava palestiniană.
Armistițiul din ianuarie până în martie
În timpul primei etape a acordului de armistițiu, care a expirat pe 1 martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedați. La rândul său, Israelul a eliberat aproximativ 2.000 de deținuți palestinieni, dar apoi negocierile s-au blocat.
Foto: (c) Ramadan Abed / REUTERS
Peste o jumătate de milion de palestinieni strămutați în centrul și sudul Fâșiei Gaza, conform datelor ONU, au putut să revină în nord după ce armata israeliană a deschis coridorul Netzarim, care desparte enclava în două părți, dar cei mai mulți și-au găsit casele în ruine, într-un teritoriu unde 81% dintre clădiri fuseseră distruse.
Nu a trecut mult timp până când ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului. În cele două luni cât acesta a fost în vigoare Israelul a ucis peste o sută de localnici în Fâșia Gaza, nu și-a onorat deplin angajamentul de a permite livrarea ajutoarelor umanitare, a bătut prizonieri palestinieni înainte de a-i elibera și a întârziat repetat eliberarea lor.
De partea lor, autoritățile israeliene au denunțat ceremoniile macabre organizate de milițiile palestiniene la eliberarea ostaticilor și au acuzat gruparea Hamas că și-a însușit ajutoare umanitare (acțiuni despre care ONU afirmă că nu există dovezi).
Foto: (c) Ali Mostafa / Xinhua
Sub acest pretext, pe 2 martie, după încheierea primei etape a acordului de armistițiu, Israelul a blocat complet accesul ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, unde timp de 11 săptămâni nu au mai putut intrat alimente, medicamente și nici combustibili.
Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care includea o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fâșia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare și eliberarea ostaticilor rămași.
Foto: (c) MOHAMMED SABER / EPA
Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului până la jumătatea lunii aprilie și a condiționat trecerea la faza a doua a înțelegerii de eliberarea mai întâi a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condițiile puse de Israel, care astfel a rupt armistițiul și a reluat operațiunile militare în Fâșia Gaza pe 18 martie.
Foamete și ''genocid'' în Fâșia Gaza
Blocada ajutorului umanitar a continuat până pe 19 mai, când Israelul a permis din nou accesul, dar foarte limitat.
Foto: (c) Mahmoud Issa / REUTERS
Pe 27 mai au început să funcționeze punctele de distribuire a alimentelor organizate de o fundație americană denumită Fundația Umanitară Gaza (GHF), puncte păzite în interior de americani înarmați și în exterior de soldați israelieni. Peste 2.100 de persoane au murit în aceste puncte de distribuție sau în timp ce încercau să ia cu asalt camioanele încărcate cu alimente, până când au fost închise pe 24 noiembrie.
În cele 11 săptămâni de blocadă israeliană aprovizionarea Fâșiei Gaza cu alimente a fost oprită complet, iar ulterior s-a desfășurat doar limitat, ceea ce a condus la o creștere exponențială a prețurilor (un kilogram de cartofi a ajuns să coste circa 100 de dolari) și la creșterea malnutriției.
Pe 22 august ONU a declarat oficial foamete în enclava palestiniană. Pe parcursul acelei luni 185 de oameni au murit de foame, din peste 450 de astfel de decese consemnate oficial pe parcursul războiului de autoritățile sanitare din Fâșia Gaza.
Tot în august a fost asasinat și unul dintre cei mai faimoși jurnaliști din enclava palestiniană, Anas al-Sharif. Israelul l-a acuzat că aparține Hamas și a lansat un atac de precizie în care au fost de asemenea uciși alți cinci reporteri. Cel puțin 53 de jurnaliști au fost uciși în Fâșia Gaza în 2025, potrivit Comitetului Internațional pentru Protecția Jurnaliștilor.
Foto: (c) Hatem Khaled / REUTERS
În ciuda presiunii internaționale crescânde, cu tot mai multe țări care și-au anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian, Israelul a aprobat extinderea ofensivei sale la întreaga Fâșie Gaza, inclusiv în zonele pe care le evitase anterior din cauza posibilei prezențe a ostaticilor acolo.
Prin urmare, pe 16 septembrie armata israeliană a lansat ofensiva terestră asupra orașului Gaza, unde se adăposteau atunci aproximativ un milion de palestinieni. În aceeași zi, o comisie independentă a ONU a stabilit că Israelul a comis acte de genocid, acuzație formulată anterior și de organisme internaționale precum Amnesty International.
Un nou armistițiu și încă aproximativ 400 de morți
După o întâlnire în SUA între președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu, liderul de la Casa Albă a anunțat un plan în 20 de puncte pentru un acord de încetare a focului, semnat de Israel și Hamas pe 9 octombrie.
Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, când trupele israeliene s-au retras pe așa-numita ''linie galbenă'', o demarcație imaginară în spatele căreia se află teritoriul Fâșiei Gaza rămas sub controlul armatei israeliene, aproximativ jumătate din suprafața enclavei palestiniene.
Hamas a eliberat pe 13 octombrie ultimii 20 de ostatici israelieni în schimbul a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni. Gruparea palestiniană a predat apoi Israelului și corpurile tuturor celor 28 de ostatici decedați, cu excepția celui al sergentul de poliție Ran Gvili, ucis pe 7 octombrie 2023.
Foto: (c) Shannon Stapleton / REUTERS
Evoluția armistițiului depinde de predarea corpului acestuia din urmă și de retragerea armatei israeliene, care consideră acum ''linia galbenă'' drept o ''frontieră defensivă'', condiționând astfel suplimentar retragerea.
De partea sa, Hamas refuză să se dezarmeze, deși acordul care prevede acest lucru.
Foto: (c) Dawoud Abu Alkas / REUTERS
Aproximativ 400 de palestinieni din Fâșia Gaza, considerați de Israel drept ''amenințări imediate'', au fost uciși în atacuri ale trupelor israeliene pentru pătrunderea dincolo de ''linia galbenă''. În plus, Israelul a lansat patru valuri de atacuri asupra enclavei ca răspuns la presupusele încălcări ale armistițiului de către Hamas, iar pe 13 decembrie un oficial de rang înalt al Hamas a fost ucis într-un atac țintit efectuat de Israel în orașul Gaza.
''Ne apropiem de finalul primei faze'' a acordului, a declarat Netanyahu pe 14 decembrie. El se va întâlni pe 29 decembrie cu Trump în SUA pentru a discuta despre a doua etapă a acordului, iar în acest timp cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei palestiniene, dintre care 90% sunt strămutați, depind de ceea ce le va aduce anul viitor. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rubio se va întâlni cu omologul său rus la New York (Departamentul de Stat)
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, se va întâlni miercuri cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în marginea Adunării Generale a ONU la New York, a anunțat marți Departamentul de Stat, notează AFP. Întâlnirea va avea loc în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Belgia și Rwanda își restabilesc relațiile diplomatice
Belgia și Rwanda au anunțat marți restabilirea relațiilor lor diplomatice, întrerupte în 2025, potrivit unui comunicat comun publicat în marginea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite la New York, transmite AFP. 'Cele două țări au decis împreună, în această zi de 22 septembrie 2026 să își res
Ceuta: Controlul frontierelor de către Maroc a 'eșuat', afirmă premierul Sanchez
Premierul spaniol, socialistul Pedro Sanchez, a dat marți vina pe eșecul controalelor la frontierele marocane pentru recenta criză a migrației din Ceuta, o exclavă spaniolă din Africa de Nord, relatează AFP. Peste 70.000 de migranți au intrat în Ceuta pe 30 și 31 iulie, înot sau pe jos din Maroc, într-un aflux masiv inedit.
Columbia: Președintele ordonă trimiterea armatei într-un oraș lovit de violențe
Președintele columbian Abelardo de la Espriella a ordonat marți trimiterea de trupe la Santa Marta (nord), un oraș din regiunea Caraibilor afectat de atacuri care au vizat magazine și vehicule după o operațiune a forțelor de securitate împotriva unui grup înarmat local, notează AFP. Acest oraș cu aproape 570.000 de locuitori a trăi
Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se oprească 'înainte de iarnă' (Zelenski)
Kievul și Washingtonul doresc ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei să se încheie 'înainte de iarnă', potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski publicat marți în marginea Adunării Generale a ONU, relatează AFP. 'Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest răzb
Iranul a comunicat Statelor Unite condițiile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz (presă iraniană)
Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, s-a întâlnit marți, la New York, cu trimisul special american Steve Witkoff, căruia i-a comunicat condițiile Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii strategice Ormuz, a raportat televiziunea de stat IRIB, citată de AFP. Potrivit IRIB, Araghchi i-a declarat lui Witkoff că printre
VIDEO Trump spune că un acord între Rusia și #Ucraina va veni 'mai devreme decât se crede'
Președintele american Donald Trump a dat asigurări marți, în fața Adunării Generale a ONU, la New York, că un acord între Rusia și Ucraina va veni 'mai devreme decât se crede', notează AFP. 'Lucrăm foarte îndeaproape cu liderii Rusiei și Ucrainei și vom rezolva acest caz. Acest lucru se va întâmp
Trump salută relațiile 'mai bune' cu Marea Britanie sub conducerea lui Burnham
Președintele american Donald Trump a afirmat marți că relațiile cu Regatul Unit sunt mai bune sub noul prim-ministru Andy Burnham, criticând în același timp acordul care prevede retrocedarea Insulelor Chagos către Mauritius, informează AFP. Cei doi lideri s-au întâlnit pentru prima dată în marja Adunării Generale
Trump anunță că au avut loc discuții cu Iranul marți
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că marți au avut loc discuții între oficiali iranieni și americani în marja Adunării Generale a ONU de la New York, informează AFP. 'A fost o întâlnire de trei ore', a declarat președintele american, descriind-o drept 'foarte bună' și dând asigurări că o altă discuție este
UE și NATO salută acordul privind Groelanda
Uniunea Europeană și NATO au salutat acordul semnat marți de SUA, Danemarca și Groenlanda, care permite o prezență militară americană mai extinsă în Groenlanda și care ar putea pune capăt disputei privind insula, import
Republica Moldova instituie stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, marți, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Decizia a fost susținută de 54 de deputați, după o ședință care a durat aproximativ cinci ore, transmite MOLDPRES. Măsura a fost propusă de Guvern și prezentată î
Ungaria: Parchetul vrea să-i urmărească penal pe Peter Magyar și pe doi foști miniștri ai lui Orban
Procurorul general al Ungariei a solicitat marți ridicarea imunității parlamentare pentru prim-ministrul Peter Magyar și, în alte dosare, pentru doi foști miniștri ai ex-premierului naționalist Viktor Orban, relatează AFP. Aceste anunțuri ale procurorului general interimar Istvan Lajtar constituie, pe lângă cazul care îl privește pe a
Erdogan, la ONU: Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră sunt inacceptabile
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a calificat marți drept 'inacceptabile' atacurile recente asupra navelor comerciale din Marea Neagră și a anunțat că Turcia continuă discuțiile cu Rusia și Ucraina pentru restabilirea libertății de navigație și prevenirea extinderii războiului, în discursul susținut la Adunarea Generală a ONU, la New York. &
Cuba respinge 'calomniile' din discursul lui Trump la ONU
Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a respins marți 'calomniile' rostite de președintele american Donald Trump în discursul său la Adunarea Generală a ONU și a asigurat că statul cubanez nu este 'o amenințare pentru SUA sau pentru vreo altă țară', relatează agențiile AFP și EFE. 'Guvernul american este incapabil să accepte
Rubio acuză #Ucraina că lovește nave care transportă petrol pentru SUA
Secretarul de stat american Marco Rubio a acuzat marți Ucraina că a lovit nave care transportă petrol având legături cu SUA, în timpul atacurilor Kievului care vizează industria petrolieră rusă, relatează dpa. Au existat mai multe incidente care au vizat 'nave având legături cu SUA și livrări de petrol americane' în ultimele lun
