Războiul din Ucraina pare, la acest sfârșit de an, mai aproape ca oricând de punctul în care protagoniștii să ajungă la un acord de pace grație planului prezentat de Statele Unite, care a fost, în ultimele săptămâni, subiectul unor consultări intense, în care Europa a apărat poziția Kievului față de solicitările maximaliste ale președintelui rus, Vladimir Putin, relatează marți EFE.

Inițial, documentul a fost criticat pentru că se alinia la principalele cereri formulate de Kremlin. Totuși, după modificările europene, Kievul pare dispus să facă concesii în anumite domenii, în mare parte din cauza situației nefavorabile de pe front. De fapt, președintele SUA, Donald Trump, cere încheierea conflictului înainte de sfârșitul anului, considerând că Ucraina pierde războiul și nu este în poziția de a solicita condiții mai bune decât cele care se află acum pe masa negocierilor de pace.

Pe măsură ce contactele cu SUA progresează, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a flexibilizat pozițiile și acceptă deja posibilitatea unei retrageri a trupelor sale din zona pe care încă o controlează, în jur de 25%, în regiunea Donețk. Totuși, aceasta ar trebui să fie însoțită de o retragere a forțelor ruse de pe o suprafață simetrică de cealaltă parte a liniei frontului.

Foto: (c) CLEMENS BILAN/EPA

În principiu, Rusia ar accepta demilitarizarea acelei zone din Donețk, înlocuind armata cu Garda Națională, care dispune, la rândul său, de armament greu, dacă zona ar trece sub controlul său. SUA propun crearea acolo a unei zone economice libere, iar Kievul nu se opune acestei idei atât timp cât nu va trebui să cedeze Rusiei mai mult teritoriu fără să primească nimic în schimb.

Ucraina a manifestat, de asemenea, disponibilitatea de a renunța formal la aspirația de a adera la NATO, care oricum nu s-ar fi concretizat pe termen scurt sau mediu, dar solicită un acord juridic obligatoriu prin care Washingtonul să se angajeze să vină în ajutorul său dacă Rusia o atacă din nou.

Între timp, Kremlinul avertizează că va ridica 'obiecții puternice', în special în plan teritorial și în privința reparațiilor de război prin folosirea activelor sale înghețate în Europa, față de ultimele propuneri pe care Kievul le-a formulat cu ajutorul unor parteneri precum Germania, Regatul Unit și Franța.

Deși Rusia a încercat să marginalizeze Europa în cadrul negocierilor, europenii au reușit să își prezinte contribuțiile în consultări cu emisarul președintelui american Donald Trump. Mesajul a fost unul clar: niciun acord nu va fi viabil fără Ucraina și fără Europa.

Cu excepția sancțiunilor împotriva celor mai mari companii petroliere rusești, SUA par să se alinieze principalelor cerințe ale Moscovei. Washingtonul și-a exprimat această poziție în luna februarie, printr-un conflict verbal dur cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă.

Foto: (c) Brian Snyder/REUTERS

Europenii, care au devenit principalul furnizor de arme pentru Kiev și chiar au propus desfășurarea de forțe de menținere a păcii, au sărit în ajutorul președintelui Zelenski de fiecare dată când presiunea de a capitula creștea, ceea ce irită extrem de mult Kremlinul.

În plus, scandalul privind comisioanele către contractorii companiei ucrainene de energie atomică, scos la iveală de agențiile anticorupție din Ucraina în luna noiembrie, nu a contribuit la consolidarea poziției Kievului în procesul de negociere.

Mai mulți miniștri și un fost asociat de afaceri al președintelui Zelenski au fost acuzați în acest scandal, iar mâna dreaptă a liderului de la Kiev pe tot parcursul războiului, șeful său de cabinet, Andrii Yermak, a demisionat la sfârșitul lunii noiembrie, fiind investigat în acest caz.

După ce în 2024 a cucerit sudul regiunii Donețk, forțele ruse au obținut în acest an cel mai mare succes după cel înregistrat în primele luni ale războiului. Deși Kievul încă neagă, președintele Putin a anunțat cu mare tam-tam cucerirea bastionului Pokrovsk din centrul regiunii Donbas, un nod de comunicare și un centru minier de cărbune de importanță vitală.

Foto: (c) RUSSIAN DEFENCE MINISTRY PRESS SERVICE/EPA

Trupele ruse au avansat, de asemenea, în crearea unui coridor de securitate în regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk, succes care i-a oferit Moscovei argumente pentru a cere retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune Donbas.

Cu toate acestea, armata rusă a cucerit în 2025 mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, iar Kievul continuă să controleze o treime din regiunile Herson și Zaporojie.

În mod paradoxal, cele mai importante succese ale armatei ucrainene au avut loc pe teritoriul rus, unde apărarea antiaeriană nu a reușit să oprească îndrăznețele operațiuni de sabotaj ale inamicului.

Foto: (c) SERGEY KOZLOV/EPA

În luna iunie, operațiunea 'Pânza de păianjen' a pus în dificultate aviația strategică rusă prin activarea dronelor aflate pe camioane care au lovit aerodromuri din nordul Rusiei până în inima Siberiei, la peste 4.000 de kilometri distanță de granița comună. Pe lângă faptul că a distrus un număr necunoscut de avioane, Kievul a demonstrat prin această operațiune lipsa de apărare a Rusiei în fața unor astfel de atacuri.

Într-o încercare de a reduce aprovizionarea cu combustibil a mașinăriei de război ruse, pe întreg parcursul acestui an armata ucraineană a atacat cu drone și rachete rafinării și depozite de petrol de pe teritoriul Rusiei, reducându-i considerabil capacitatea industrială de producție și rafinare. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)