Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Războiul din Ucraina trebuie să se încheie atunci când își doresc ucrainenii și doar în condițiile aprobate de autoritățile de la Kiev și de poporul ucrainean, iar România și Europa ar trebui să rămână în continuare alături de Ucraina, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, la Strasbourg, eurodeputatul Nicolae Ștefănuță (grupul Verzilor).

El a răspuns unor întrebări referitoare la demersurile europene în vederea încheierii războiului din Ucraina și la șansele de a se ajunge la un acord înaintea Consiliului European din 18-19 decembrie, în contextul în care Belgia a cerut garanții de la celelalte țări membre ale Uniunii Europene în schimbul sprijinului său pentru ''împrumutul de reparații'' pentru Kiev folosindu-se activele rusești înghețate.

''Consiliile Europene au propriile dinamici. Nu ar fi prima dată când într-un astfel de Consiliu se intră fără o poziție comună și se iese la final cu un mesaj unitar. Cel mai important este ca țările ce consideră importantă această acțiune a UE privind activele rusești să pună în continuare presiune pe Belgia și pe celelalte țări care s-au raliat poziției belgiene, pentru ca aceștia să renunțe la opoziție. De altfel, zilele trecute chiar cancelarul german Merz a susținut că ia în serios îngrijorările Belgiei, chiar dacă nu le împărtășește, și că va lucra activ pentru a-l convinge pe premierul belgian'', a spus Nicolae Ștefănuță, care este vicepreședinte al Parlamentului European și membru al delegației PE la Adunarea parlamentară Euronest.

În ceea ce privește garanțiile pentru Belgia, a continuat eurodeputatul, ele cu siguranță vor exista, dar nu vor fi atât de vaste precum speră această țară.

''La urma urmei, Belgia profită în acest moment de poziția privilegiată pentru a-și maximiza ceea ce primește astfel încât planul Comisiei să meargă mai departe. De altfel, Belgia profită enorm de pe urma stabilirii pe teritoriul său a instituțiilor europene și a structurilor de genul Euroclear, care nu s-ar fi aflat astăzi în Belgia dacă nu erau tot acolo și celelalte instituții'', a explicat eurodeputatul Nicolae Ștefănuță.

Acesta și-a exprimat speranța că Uniunea Europeană va deveni parte a noii Comisii Internaționale pentru Reclamații, mecanism lansat marți la Haga și menit să contribuie la compensarea victimelor ucrainene.

''Tocmai de aceea Uniunea Europeană presează, în paralel, pentru o soluție care să permită utilizarea unei părți din activele ruse înghețate în Europa pentru finanțarea despăgubirilor, pe lângă eventuale contribuții din partea statelor. Scopul este ca, în final, Rusia să suporte costul reparațiilor, iar comisia să ofere un cadru legal internațional pentru a stabili cuantumul și validitatea fiecărei cereri. Ce sper eu să devină mai clar este felul în care acest lucru va fi posibil'', ceea ce va necesita alte decizii noi la nivel politic și juridic, a accentuat el.

În opinia sa, Uniunea Europeană trebuie să arate, prin decizii concrete precum această convenție și eventualele aranjamente financiare, că ia foarte în serios atât sprijinul pentru Ucraina, cât și principiul că agresorul plătește pentru distrugeri.

În urmă cu cinci zile, guvernele țărilor Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la înghețarea pe termen nelimitat a activelor băncii centrale ruse în Europa, astfel fiind înlăturat un obstacol important în calea disponibilizării fondurilor pentru Ucraina ca 'împrumut de reparații'.

Până acum, cele 27 de state membre trebuiau să convină în unanimitate la fiecare șase luni să mențină înghețate fondurile ruse, în conformitate cu sancțiunile UE impuse Moscovei ca răspuns la invazia rusă în Ucraina, începută în februarie 2022.

Țările europene argumentează că războiul lansat de Rusia contra Ucrainei cauzează provocări economice grave și că de aceea transferul de fonduri către Rusia trebuie să fie împiedicat, pentru a limita pagubele cauzate economiei europene. Decizia UE de a îngheța pe termen nelimitat fonduri ruse în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro este menită să faciliteze planurile de a furniza Kievului o parte a banilor ca 'împrumut de reparații' pe termen lung.

Într-o declarație comună, Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au afirmat că decizia de a folosi activele ruse pentru Ucraina trebuie să fie luată la summitul UE din 18-19 decembrie de la Bruxelles.

Belgia, țara în care se află marea majoritate a acestor active înghețate, a cerut garanții ''independente și autonome'' de la celelalte țări membre ale Uniunii Europene în schimbul sprijinului său pentru ''împrumutul de reparații'' pentru Ucraina folosindu-se activele rusești înghețate.

Euroclear, companie ce adăpostește la Bruxelles marea majoritate a activelor înghețate ruse, face din Belgia un jucător cheie în negocierile din cadrul UE. Poziția Belgiei este aceea că garanțiile respective trebuie să fie ''independente și autonome astfel încât ele să rămână în vigoare chiar dacă împrumutul ar fi considerat nul''. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)