Direcția Silvică Bihor și-a modernizat pepiniera de la Săcueni, înființată în anii 1980, printr-un proiect în valoare de 2,435 milioane de lei, cu fonduri PNRR, investiția finalizată cuprinzând o instalație de producere puieți containerizată, printre puținele din țară.

'Suntem azi în Pepiniera Săcueni, de circa 7,6 hectare, care a fost dată în producție în anul 1980. Construcțiile și hala de aici sunt de prin anul 1985, așadar se impunea nevoia unor retehnologizări și a unor investiții serioase. Am abordat cu încredere și bucurie oportunitatea atragerii de fonduri europene și pentru pepiniere silvice. Așa am reușit în februarie 2024 să încheiem un contract cu Ministerul Mediului pentru suma de două milioane patru sute de mii de lei, cu o cotă de finanțare din partea noastră de 10%, ceea ce ne-a ajutat foarte mult', a declarat, marți, la fața locului, directorul Direcției Silvice Bihor, Teodor Suciu.

Alături de el s-au aflat șeful Ocolului silvic Săcueni, Florin Tăut, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice, Mircea Faur și o parte din angajații ocolului.

'Producția de puieți containerizați va începe efectiv în primăvară, pentru că instalația de produs puieți reduce durata de producție la un an, adică la jumătate. Practic, începem primăvara, iar toamna îi scoatem și sunt apți de a fi plantați. De asemenea, se reduc costurile de întreținere și crește foarte mult productivitatea. Pe 45 de ari, am putea produce circa un milion de puieți, ceea ce este semnificativ, cu o cantitate de sămânță redusă la jumătate. În câmp, norma de producție este de 300.000 de puieți la hectar. Dar vom începe cu mai puțini și treptat, vom ajunge la milion', a afirmat directorul Teodor Suciu.

Conform ghidului de finanțare, pepiniera va trebui păstrată funcțională cel puțin cinci ani de la inaugurare și să ofere cel puțin 50% specii indigene: stejari, goruni, ceri, cireș, paltin. Va deservi atât nevoile de reîmpădurire ale Direcției silvice din Bihor, cât și, la cerere, alte direcții silvice.

'În țară, cred că suntem cea mai mare pepinieră containerizată de foioase care nu este solar. De fapt, am impresia că nici nu există alta. Tăvile cu alveole sunt întreținute afară timp de un an. Ne scutesc de lucrări de întreținere, nu mai îmburuienează, se va prelungi perioada de plantare, iar pornirea în vegetație se va face mai repede', a precizat inginerul Mircea Faur.

Proiectul de modernizare a pepinierei a fost gândit pe patru priorități: asigurarea sursei de apă; achiziționarea de mașini și utilaje; sortarea și semințelor forestiere; respectiv cea mai modernă pepinieră de puieți forestieri containerizați.

Pentru a asigura necesarul de apă au fost forate două puțuri, adânci de 25 metri, s-a construit un bazin de preîncălzire a apei și s-a construit o instalație modernă de irigat.

Partea de mașini și utilaje a însemnat achiziția unui tractor, a unui plug reversibil, împreună cu un disc și un combinator pentru sol, precum și o mașină de semănat, una de ierbicidat, o freză și un tocător de vegetație.

Deoarece pepiniera are și livezi de semințe, numite plantaje, din specii de rășinoase (larice și molid), a fost achiziționat și un echipament pentru dezariparea și sortarea semințelor, precum și un container frigorific.

'Vedeta' proiectului, partea care va asigura o producție de un milion de puieți pe an, este pepiniera de puieți containerizați. Aceasta cuprinde o serie de instalații, în interior, într-o hală și afară, sub cerul liber.

În hală se pregătesc tăvile tip caserole cu 30 de alveole, cu pământ și semințe. S-au cumpărat: un malaxor pentru turbă, un utilaj de umplere a tăvilor cu pământ, în care vor fi plantate manual ghindele, un utilaj de acoperire a acestora cu perlit și udare.

Sutele de tăvi umplute sunt apoi scoase în exterior, unde a fost amenajat, prin proiect, un sistem modern de irigat, prin vaporizare.

Pe lângă acesta, s-au mai dotat cu instalații mobile de irigat, pentru alte suprafețe ale pepinierei, exploatate în mod tradițional.

'Este cea mai mare investiție pe împăduriri în cadrul Ocolului nostru silvic. Suntem adeseori acuzați, noi, silvicultorii, că doar tăiem pădurile, dar vrem să se știe că le și înființăm. Personalul silvic din cadrul ocolului a fost școlit să aibă grijă de păduri și acest lucru se poate vedea în pădurile din zonă. De altfel, deși suntem unul dintre cele mai mici ocoale din direcție, suntem unul dintre cele mai profitabile raportat la numărul de angajați', a declarat, pentru AGERPRES, șeful ocolului silvic Săcueni, Florin Tăut.

Valoarea totală a proiectului este de 2.435.014 lei, din care au fost încasați până în prezent 1.353.652 de lei, urmând să fie recepționată și diferența. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES