Președintele american Donald Trump a estimat luni că 'ceva bun' ar putea rezulta în urma eforturilor de a pune capăt războiului ruso-ucrainean, după ce a formulat un plan de pace asupra căruia SUA și Ucraina au avut duminică discuții oficiale la Geneva, relatează agenția EFE.

'Este într-adevăr posibil să se obțină progrese majore în discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina? Nu cred până nu văd, dar s-ar putea întâmpla ceva bun', a scris Trump pe platforma sa de socializare Truth Social.

Mesajul liderului de la Casa Albă - care vineri a dat Ucrainei termen limită data de 27 noiembrie să accepte planul de pace și sâmbătă a acuzat-o din nou de lipsa recunoștinței pentru ajutorul american primit în războiul cu Rusia - vine după ce SUA, Ucraina și susținătorii europeni ai acesteia din urmă au modificat duminică planul de pace în 28 de puncte propus de SUA, convenind un 'cadru de pace actualizat și îmbunătățit', dar fără a publica detalii concrete, după ce Kievul și europenii au formulat o contrapropunere la planul american.

Totuși, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat, după discuțiile de la Geneva, că niciuna dintre problemele rămase în suspensie nu este 'insurmontabilă' și și-a exprimat încrederea că în cele din urmă se va ajunge la un acord, deși a insistat că decizia finală aparține Ucrainei și Rusiei.

Cât despre poziția Moscovei, consilierul pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a anunțat luni că Rusia respinge modificările cerute de europeni în planul de pace propus săptămâna trecută de SUA. El a descris drept 'total neconstructiv' planul avansat de Ucraina și de europeni ca o contrapropunere la planul american.

În versiunea inițială a acestui document, a adăugat oficialul rus, 'nu toate, dar multe dintre dispozițiile planului par să fie destul de acceptabile pentru noi', în timp ce altele au nevoie de discuții mai detaliate. Totuși, el a considerat 'firesc' ca planul inițial 'să fie modificat cu schimbări din partea noastră, cu siguranță și din partea ucraineană, precum și din partea americană și europeană', dar a subliniat că este nevoie de discuții în care să fie implicată și Moscova, care așteaptă acum să fie contactată de Washington.

Versiunea inițială a planului propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Donețk și Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind rusești, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie din sud și sud-est ar fi împărțite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi înghețată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk și în cea nord-estică Harkov.

Dar Ucraina și aliații săi europeni refuză cedarea către Rusia a unor teritorii pe care aceasta nu le controlează și cer ca orice negociere să pornească de la actuala situație a liniei frontului.

De asemenea, în versiunea inițială a planului american, Ucrainei i se solicită să-și limiteze forțele armate, reducându-și efectivele la cel mult 600.000 de soldați, să renunțe la toate armele cu rază lungă de acțiune, precum și la aspirația de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să și-l înscrie în Constituție, în timp ce aliații europeni ai Kievului cer plafonarea efectivelor forțelor armate ucrainene la 800.000 de soldați și să nu fie înscrisă în Constituția Ucrainei acea mențiune privind neaderarea la NATO, ci doar să fie menționat în acord lipsa consensului asupra acestei aderări în rândul statelor membre.

Tot conform planului american, Ucraina ar putea primi garanții de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra 'comunității transatlantice', dar fără prezența de trupe străine pe teritoriul său, doar cu staționarea unor avioane de luptă europene în Polonia vecină. În schimb, aliații europeni ai Ucrainei - care au cerut anterior insistent desfășurarea unui contingent de trupe în Ucraina, mai ales Franța și Regatul Unit, deși Rusia a precizat că o asemenea desfășurare este pentru ea inacceptabilă - solicită includerea în acord a unor posibile desfășurări de trupe prin rotație sau de forțe de sprijin în Ucraina în cadrul așa-numitei 'Coaliții de Voință', forțe care să nu fie sub comandă NATO, dar avioanele desfășurate în Polonia să fie plasate sub comanda Alianței.

Planul american conține și o serie de clauze de natură economică. Astfel, o sută de miliarde de euro din activele Rusiei înghețate în Occident ar urma să fie direcționate către reconstrucția Ucrainei, dar aliații europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obține profituri din participarea la activitățile de reconstrucție, o abordare inacceptabilă pentru europeni, care cer ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război și activele sale înghețate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensații.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)