O plimbare în Cimitirul Bellu din Capitală a dat naștere unui proiect prin intermediul căruia un blogger buzoian a realizat o hartă digitală a obiectivului, promovând astfel istoria, monumentele și personalitățile ale căror rămășițe pământești au fost depuse în cel mai cunoscut cimitir din România, sub forma turismului funerar cu coduri QR și scanări 3D.

''Ești pe cale să intri în unul din cele mai mari cimitire din România, Cimitirul Bellu. Aici este locul în care își dorm somnul de veci personalități care, de-a lungul perioadei de viață, au schimbat destinul românilor și au pus o cărămidă la construcția pe care o numim azi 'România'. De-a lungul celor peste 140 de figuri care compun cimitirul, o să întâlnești pictori, scriitori, principi, domnițe, primari, filosofi și intelectuali ai perioadei antebelice, interbelice și postbelice, precum și opere de artă care aparțin stilurilor: Neoclasic, Romantic, Eclectic, Art Nouveau, Neoromânesc, Modernist Art Deco și Eclectic Mediteranean'', este mesajul care te întâmpină în momentul în care accesezi harta digitală a Cimitirului Bellu.

Proiectul digital ''Cimitirul Bellu - Un muzeu în aer liber'', inițiat de ONG-ul cultural 'Călător prin România' a debutat în anul 2019. În urma unei vizite pe aleile obiectivului, impresionați de monumentele funerare și de personalitățile marcante înmormântate în cimitir, un grup de inițiativă a luat decizia de a dezvolta un proiect prin intermediul căruia să îl promoveze, din punct de vedere turistic.

''Ei bine, toată plimbarea a durat 8 ore, pentru că de fiecare dată mai vedeam un monument funerar spectaculos, mai vedeam câte un nume despre care auzisem din cărțile de istorie, din articole sau chiar la școală. Astfel, ne-am dat seama că acel cimitir are nevoie de puțin ajutor în a-și dezvolta infrastructura turistică. Înainte de a ne apuca de proiect am vizitat cimitire celebre din afară, să vedem ce fac ei bine și ce ne lipsește nouă. Am văzut cu cât entuziasm oamenii vizitează cimitirele, cum autoritățile locale promovează istoria și cum se năștea un nou tip de turism - cel negru. Poate pare sumbru, dar acest tip de turism, care este o combinație de turism arhitectural și cultural, generează venituri spectaculoase anual, la nivelul unor țări din Europa de vest'', a declarat, pentru AGERPRES, fondatorul ''Călător prin România'', Iulian Tănașcu.

Ulterior, bloggerul buzoian a luat legătura cu administrația cimitirelor din Capitală cu scopul de a transforma Cimitirul Șerban Vodă ''Bellu'' într-un muzeu online, astfel încât din ce în ce mai multe persoane să aibă posibilitatea de a putea afla informații prețioase despre personalitățile înhumate în locul respectiv.
 

''Toată documentarea a durat și durează până în prezent. Chiar dacă cimitirul a fost documentat cruce cu cruce, monument cu monument, încă mai scoatem foarte multe informații și persoane din arhive. Toate informațiile pe care le identificăm, le prezentăm public pe pagina de Facebook a proiectului, iar în cazul personalităților, acestea vor fi incluse în cadrul unei hărți digitale, care poate fi accesată oricând de oricine. Practic, de pe orice dispozitiv, curioșii pot accesa harta și pot intra în universul Bellu - https://www.travellerinromania.com/cimitirul-bellu/. În clipa de față avem o bază de 89.000 de morminte documentate, care înseamnă un total de peste 100.000 de oameni. Dintre aceștia, puțin peste 6.000 sunt personalități, iar ceilalți sunt oameni obișnuiți. Pe pagina amintită anterior, sunt incluse, în prezent peste 100 de personalități, iar numărul lor o să crească în timp. Concomitent cu harta digitală, am realizat plăcuțe cu coduri QR, care sunt montate în proximitatea mormintelor. În momentul în care un vizitator ajunge în fața unui mormânt cu plăcuță, acesta scanează codul QR, selectează limba dorită (din cele 35 disponibile) și poate să citească despre viața acelei personalități'', precizează Iulian Tănașcu.

După crearea hărții digitale a Cimitirului Bellu, va urma o scanare 3D a elementelor funerare, astfel încât vizitatorii platformei să aibă parte de o experiență cât mai asemănătoare cu o vizită reală, de la sute sau mii de kilometri depărtare.

''Practic, fiecare din acești oameni au povestea pusă pe platformă, într-o formă liniară, de la naștere și până la înmormântare. Pentru toți acești oameni am căutat să le prezentăm viața așa cum a fost ea, uneori fabuloasă, fără să înflorim. Acolo unde am identificat legende care aveau legătură tangențial cu personalitatea, am ales să prezentăm, însă am specificat clar că este o legendă. Concomitent cu aceste povești, pentru foarte multe elemente funerare oamenii vor avea și scanările 3D, ca să poată observa în detaliu opera, direct din confortul casei, să-i atragă și mai mult să viziteze. Un exemplu este Mormântul Poemă al Iuliei Hașdeu. Fiecare monument are frumusețea lui dacă-l înțelegi. Avem monumente încărcate de simbolistică, cum este cel ai Iuliei Hașdeu. Avem monumente ornate ca pentru regi, cum este mausoleul fraților Gheorghieff sau al lui Cantacuzino. Dar avem și monumente de o simplitate covârșitoare pentru niște oameni care au fost extrem de bogați, cum ar fi placa tombală a baronului Bellu. Fiecare monument în parte are ceva al lui care atrage'', subliniază inițiatorul proiectului.

Inițiativa a pornit din dorința de a oferi publicului posibilitatea de a accesa informații istorice prețioase într-un mod facil. În paralel cu dezvoltarea online a unei hărți, și promovarea obiectivului în mediul online, este pregătită și lansarea unei cărți despre familia Bellu.

''Oamenii nu mai au timp să mai se documenteze în profunzime în legătură cu istoria națională (mai puțin pasionații înrăiți), pentru că trebuie să tragă zi de zi pentru a avea suficienți bani pentru facturi și pentru a trăi. Apoi sunt rapoartele naționale care arată că oamenii nu mai au timp și nici bani să mai citească cărți. În momentul de față, ce am gândit noi la Bellu nu mai există. Abia acum s-au apucat mai mulți privați și autorități publice, încurajați de rezultatele de aici, să digitalizeze cimitre, lucru care pe noi ne bucură grozav. (...) Cimitirul Bellu nu a fost mereu un teren cu morminte. El a fost, practic, o vie înainte de a fi cimitirul de azi. Ulterior, terenul a ajuns în patrimoniul baronului Barbu Bellu, care donează terenul pentru a se face un cimitir, datorită lui Constantin A. Rosetti, primarul Bucureștiului de atunci. În jurul istoriei cimitirului s-au țesut foarte multe povești, însă și multe neadevărate. În curând vom lansa o carte-cercetare despre familia Bellu și despre acest cimitir, de unde toată lumea poate să afle informații importante. Cimitirul Bellu este al treilea cimitir ca mărime din România și primul cimitir din lume dacă ne raportăm la numărul de personalități înmormântate pe metrul pătrat. Un alt element interesant al cimitirului este patrimoniul și îmbinarea de stiluri. Multitudinea acestor elemente funerare fac din cimitirul Bellu să fie unic'', arată Iulian Tănașcu.

Platforma este funcțională și îmbunătățită în permanență, fiind înregistrate peste 800.000 de accesări.

''Un lucru interesant despre cimitirul Bellu este numărul foarte mare de pisici. Este locul cel mai populat cu feline din București, lucru care bucură foarte mult vizitatorii. Ele sunt foarte bine hrănite și îngrijite și, cel mai important, respectate de către vizitatori și de către cei care au oameni înmormântați acolo. Tot în cadrul cimitirului Bellu, în timpul documentării, am identificat papagali, păuni (care provin din Delta Văcărești), arici, berze și rațe. Astfel, cimitirul este un ecosistem foarte dezvoltat'', dezvăluie bloggerul.

Totodată, rămășițele trupești ale unor personalități care au avut o strânsă legătură cu Buzăul se regăsesc în Cimitirul Bellu din Capitală.

''Există foarte mulți oameni care au legătură cu Buzăul. Cimitirul Bellu este locul în care își dorm somnul personalități precum Petre Antonescu, Nicolae Mihăescu-Nigrim, Alexandru Marghiloman (ar fi o ipoteză că și Constantin Angelescu este aici), Constantin Bacaloglu (chiar dacă a fost profesor din Iași, el a documentat apele de la Sărata Monteoru și a realizat prima carte-memorii despre stațiune), precum și mulți alții. O trăsătură interesantă este și numele unor oameni înmormântați în cimitir, care au clar legătură cu Buzăul, precum: Anastasia Nicolescu Buzău, Maria Bonciu Buzău, Laetiția Ionescu-Buzău etc. A fost o perioadă când foarte mulți oameni împrumutau numele județului de unde proveneau'', conchide Tănașcu.

Promovarea obiectivului va continua prin actualizarea permanentă a platformei cu numele tuturor personalităților care au înhumate și a elementelor funerare care compun Cimitirul Bellu. Este cel mai mare și vechi cimitir din București și unul dintre cele mai cunoscute din România, după Cimitirul Vesel de la Săpânța. Datează de la mijlocul secolului al XIX-lea și este amplasat pe Calea Șerban Vodă nr. 249 din sectorul 4 al Capitalei, întinzându-se pe o suprafață de 28 de hectare. Terenul pe care se află a făcut parte din proprietatea baronului Barbu Bellu (1825-1900), ministrul Cultelor și Justiției, care l-a donat Administrației Publice Locale în anul 1853. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa fotografiilor: Iulian Tănașcu