În inima Transilvaniei, un cătun odinioară pustiit, Angofa, se transformă spectaculos după ce s-a reinventat, grație Fundației ADEPT Transilvania din Saschiz, care a insuflat din nou viață și speranță în zonă, transformând istoria uitată într-o poveste de renaștere și optimism ce devine o sursă de inspirație pentru comunitățile din jur.

Cândva redus la o școală singuratică și două case, dintre care doar una se mai putea numi cămin, cătunul Angofa a renăscut prin eforturile unei fundații dedicată conservării biodiversității și dezvoltării rurale. După un efort derulat pe parcursul mai multor ani, această organizație a insuflat din nou viață nu doar vechii școli și unei gospodării tradiționale, transformată într-o fermă demonstrativă cu locuri de cazare, ci și naturii însăși, care acum înflorește cu o frumusețe renăscută.

Foto: Dorina Matiș / AGERPRES

Angofa este un cătun care aparține de municipiul Sighișoara și era, până în perioada anilor 1970-1980, un sat de dimensiuni mici, o așezare românească a cărui locuitori se îndeletniceau cu agricultura și creșterea animalelor.

În anii '70 aici existau peste 80 de locuințe, iar oamenii satului au început să se mute la Sighișoara, mai ales că la Angofa nu aveau nici măcar curent electric, iar drumul era impracticabil în perioadele ploioase.

Singura casă veche din Angofa în care se mai poate locui îi aparține lui Nicu Homorozan, acum în vârstă de 90 de ani. Bătrânul, de o vitalitate extraordinară, petrece fiecare vară în satul natal, unde își îngrijește livada și lucrează cele peste 4 hectare de teren din jurul locuinței.

'Întrucât oamenilor de aici li s-au oferit terenuri de casă în Sighișoara, majoritatea și-au demolat casele din Angofa și le-au reconstruit în oraș, așa că angofenii locuiesc acum pe străzile Română, Ana Ipătescu și Câmpului din Sighișoara. Singura casă de locuit care mai există în Angofa este a noastră. Noi nu am plecat la nimic la Sighișoara, ni s-a dat teren pentru case, care a fost trecut pe numele nostru, iar pământul din Angofa era lucrat de Colectiv. Am construit o casă la Sighișoara, dar nu am stricat-o pe cea din Angofa, cum au făcut vecinii noștri, așa că este exact cum era pe vremea părinților mei și a copilăriei mele', a declarat pentru AGERPRES Nicu Homorozan.

El a evocat cu nostalgie vremurile din copilărie când satul era populat.

'Viața în Angofa era tare frumoasă și liniștită, chiar dacă lucram mult cu pământul. Acolo am făcut școala și duminica aveam fotbal sau handbal, eu eram în echipa de fotbal și țin minte că am luat locul II la Sighișoara. Eram mulți copii și toți umblam la școala din sat. Din anii '70 au început oamenii să plece, iar în 20 de ani nu mai era nimeni în sat. Nu spun că am plecat forțat, practic oamenii au vrut să meargă mai aproape de serviciu și spre un trai mai bun, fiindcă la Angofa nu era curent electric. Eu am decis să nu stric casa, am plătit impozit și atunci, plătesc și acum și am lăsat casa unui fiu de-al meu', își amintește Nicu Homorozan.

Bătrânul spune că îi e dor de sat, așa cum era odinioară, iar acum pare că îi este un pic dificil să mai ajungă, fiindcă nu a mai fost acolo de două luni. Marea lui satisfacție este că de casa din sat se ocupă fiul său cel mic.

Foto: Dorina Matiș / AGERPRES

În Angofa nu a existat biserică, nici cămin cultural sau cimitir, iar oamenii își îngropau morții pe un deal, unde se mai văd câteva cruci.

În cătun, după depopularea totală și după demolarea masivă din anii '70 - '80, părea că în afară de ciobanii care își pășunează oile nu va mai trece nimeni prin zonă, însă speranța a renăscut odată cu venirea aici a Fundației ADEPT Transilvania. Scopul ADEPT era să ofere peisajelor cu înaltă valoare naturală din Transilvania și comunităților de mici fermieri din zonă un viitor economic și o relevanță pentru secolul XXI, fără a sacrifica sustenabilitatea și productivitatea.

Specialistul în dezvoltarea afacerilor comunităților agricole din cadrul Fundației ADEPT Transilvania, Ben Mehedin, ne-a prezentat modul în care a fost restaurată o gospodărie din Angofa - a doua construcție care mai exista în acest cătun, în afară de casa familiei Homorozan și de școală - pentru a fi transformată într-o fermă demonstrativă.

'Aici a fost o gospodărie tradițională, care nu s-a dărâmat după ce oamenii au părăsit zona. Noi am decis să o restaurăm și să îi dăm o viață nouă. La Angofa nu mai existau case în picioare, doar casa vecinului nostru, Nicu Homorozan și a fiului acestuia, Gabi, care e singura rămasă din vremurile vechi, și clădirea fostei școli, care a fost construită prin anii '30 ai secolului trecut. Domnul Homorozan, în vârstă de 90 de ani, are locuința în Sighișoara, dar vară de vară locuiește aici. În vremurile trecute, pe la 1820-1840 Angofa era, după cum arată datele statistice, un cătun de 80 de fumuri, după unele izvoare de vreo 100 și ceva de fumuri. Prima depopulare se spune că a început în jurul anilor 1860-1870, când sighișoreni au luat decizia să mute albia pârâului Șaeș din zona bisericii ortodoxe din Cornești, azi cartier al Sighișoarei. Și asta, spun ei, ar fi creat o diferență de nivel cam de 4 metri între locul de vărsare inițial și cel final, fapt ce ar fi dus la o schimbare a regimului hidrografic în toată zona. Și, ca atare, și echilibrul geologic s-a schimbat. Ar fi fost teribile alunecări de teren începând de acolo, de la pădure, peste tot, ceea ce cauzat o migrație în masă a localnicilor. Dar migrația asta a fost definitivată în momentul în care revoluția socialistă s-a suprapus peste revoluția industrială în România', a subliniat Ben Mehedin.

Foto: Dorina Matiș / AGERPRES

Ceea ce Fundația ADEPT a adus la Angofa este infrastructura, fapt ce a dus deja la construirea unor cabane în zonă, dar mai ales la mutarea aici a unei familii tinere, în gospodăria reconstruită acum ca fermă demonstrativă.

În timpul restaurării, casa tradițională a fost păstrată, grajdul și șura au fost transformate în sală de conferințe și bucătărie, iar la etaj și în locul fostelor anexe gospodărești a fost construită o mică pensiune, deocamdată cu circuit închis.

'Avem panouri solare la această fermă și la clădirea fostei școli, am investit în alimentarea cu apă sume foarte mari din fonduri proprii, am contribuit la întreținerea drumului pentru că drumul era impracticabil, mai ales după ce ploua', a precizat Ben Mehedin.

Foto: Dorina Matiș / AGERPRES

Coordonatorul de proiecte din cadrul Fundației ADEPT Transilvania, Laura Chirilă-Pașca, ne-a arătat cum, printr-un proiect accesat, această gospodărie dărăpănată din Angofa a fost transformată într-o fermă demonstrativă, într-un centru modern destinat fermierilor din zonă și oamenilor de știință interesați să studieze pajiștile din Transilvania.

'Am gândit-o ca o sală unde putem să facem tot felul de întâlniri, nu doar cu oamenii locului, ci și cu oamenii de știință care vor să vină să facă cercetare. În vara anului 2024 am avut trei grupuri de cercetători, anul acesta de asemenea. Au venit și au stat aici și și-au făcut cercetarea. Avem și câteva locuri de cazare, dar doar pentru ai casei, adică oameni de știință sau alți oameni din ONG-uri, și sperăm că încet, încet, dacă totul merge cum trebuie, s-ar putea să ne transformăm și într-un mic centru de turism. Însă asta doar pentru cei care înțeleg foarte bine misiunea noastră și înțeleg că este un plus, nu doar pentru noi, ci și pentru comunitate. Faptul că ei vin și stau aici ne-a bucurat foarte mult. Am găsit un cuplu tânăr care a fost de acord să înceapă să lucreze cu noi și să aibă grijă de toate astea, pentru că fără comunitatea locală nu am fi reușit nimic. Această fermă demonstrativă a fost construită printr-un proiect, dar și cu sprijinul a două alte organizații mai mari și sperăm să fie foarte interesantă pentru toată lumea', a arătat Laura Chirilă-Pașca.

Foto: Fundația ADEPT Transilvania

Ferma din Angofa a fost preluată de fundație în anul 2017. La acel moment, cătunul nu mai era locuit demult, iar pajiștile erau distruse din punct de vedere al vegetației, fiind pășunate excesiv de un număr mare de oi. Din anul 2017 s-a acționat prin diferite proiecte pentru îmbunătățirea biodiversității, restaurarea pajiștilor degradate prin reînsămânțare, pentru renașterea florei spontane, reintroducerea unor polenizatori și pe dezvoltarea părții de ecoturism în zona Angofa.

Ferma model din Angofa a fost realizată printr-un proiect finanțat de Planet Foundation cu 230.000 euro, care a presupus atât recondiționarea și extinderea gospodăriei, cât și achiziționarea unor bovine. Nu a fost o călătorie solitară, căci alte două organizații și-au împărtășit sprijinul în acest proiect de suflet.

Foto: Fundația ADEPT Transilvania

În vechea școală, cumpărată de fundație, și la ferma demonstrativă, aproximativ 100 de fermieri își modelează viitorul, inspirându-se dintr-o comunitate unde 500 de hectare sunt exploatate în armonie de 15 fermieri dedicați.

Reprezentanții ADEPT Transilvania susțin că habitatul remarcabil și diversitatea speciilor din Angofa și din zona Târnavei Mari depind de gestionarea tradițională continuă realizată de comunitățile de mici fermieri și că o creștere a numărului de bovine contribuie la menținerea pajiștilor în bune condiții.

Ei consideră că, atâta timp cât managementul tradițional oferă venituri și stimulente decente, fermierii vor conserva habitatele și speciile asociate, așa cum au făcut-o de secole, dar că în lipsa acestei susțineri, fermierii sunt tentați să își maximizeze veniturile prin exploatarea excesivă a pășunilor și terenurilor. Proiectele implementate la Angofa de această fundație au demonstrat că există tehnici inovatoare, produse și metode de management cooperativ pentru protejarea biodiversității pajiștilor, dar și pentru eficiență economică.

Foto: Fundația ADEPT Transilvania

Activitatea de pionierat derulată la Angofa de Fundația ADEPT Transilvania din Saschiz, dar și în Viscri, nu a rămas neobservată, astfel că, în 2019, a câștigat premiul Asociației Europene de Conservare a Mediului (EOCA) la categoria de peisaj și animale sălbatice cu proiectul 'Restaurarea pajiștilor și trasee tematice în Angofa'. Și aceasta după ce s-a reușit inclusiv amenajarea unui traseu cicloturistic spre Angofa, marcat corespunzător.

Ulterior, fundația a reușit dezvoltarea a două aplicații pentru telefonia mobilă, una implicând 'știința populară' sau 'știința cetățenească', pentru fauna și flora din Angofa și Viscri, în cadrul proiectului TransilvaCooperation, cofinanțat prin Programul LIFE al Uniunii Europene, în cadrul căruia au fost restaurate peste 400 de hectare de pășune și fâneață din cele două localități.

De asemenea, prin proiectul LIFE Metamorphosis, derulat la nivel național de către Fundația ADEPT Transilvania, s-a trecut la protejarea a 15 specii prin conservarea biodiversității și a peisajelor agricole tradiționale și au fost reintroduse două specii protejate, Pseudophilotes bavius hungarica și Phengaris teleius.

Apoi, alături de experți din România și Marea Britanie, a implementat un proiect inovator în localitatea Angofa, numit LIFE DiverSEED, care prevede restaurarea unor terenuri prin colectarea de semințe de flori de câmp de pe suprafețe mai bine conservate din țară, pentru a fi semănate pe pajiști degradate.

'Nu e simplu de lucrat cu fermierii, care, firește, urmăresc să își asigure un profit, însă încet-încet încep să înțeleagă. Noi, la ferma demonstrativă de la Angofa, le putem arăta anumite practici de management, cum se iau analize de sol, ce producții pot să aibă în așa fel încât să păstreze și biodiversitatea. Și aceasta, mai ales că acum Ministerul Agriculturii dezvoltă o serie de măsuri de agromediu. Auzim de eco-scheme care sunt destul de greu de implementat pentru fermieri și noi credem că vom găsi anumite soluții pentru o parte din acestea. Avem activități concrete în care chiar intervenim cu utilaje inovatoare, pentru îndepărtat tufăriș, sisteme de cosit sau anumite sisteme de pășunat. Toate aceste cunoștințe le transmitem la Angofa și Viscri', a precizat Ben Mehedin.

La baza acestui proiect stă un model olandez, studii și monitorizări, sfaturi ale specialiștilor și recomandările europene din domeniu. Intenția este ca acest proiect să devină un model replicat și în alte zone ale României, afectate de pășunatul ovin excesiv.

'Am dezvoltat o potecă tematică de 8 kilometri care trece prin fermă și pe terenurile vecinilor noștri. Sperăm să ajungem și la acea strategie, și anume să vindem produse direct de la fermă. Deci scopul final este să adăugăm valoare care să se bazeze pe valorile ecologice și să avem niște produse de calitate pe care fermierii din Angofa și din Viscri să le poată vinde', a adăugat Laura Chirilă-Pașca.

Foto: Fundația ADEPT Transilvania

Proiectele derulate la Angofa au însemnat cartografierea habitatelor, a speciilor și a modului de utilizare a terenurilor din zonă, inclusiv a elementelor specifice de peisaj, precum zonele umede sau bălțile, perdelele forestiere, arborii izolați, elemente extrem de importante pentru flora și fauna sălbatică, dar și din punct de vedere estetic, la nivel de peisaj.

În plus, au fost elaborate planuri de management local, împreună cu cei care gestionează terenurile, pentru ca, ulterior, să fie pus în practică un management bazat pe cooperare în deplin acord cu comunitățile locale.

Datorită inițiativelor dedicate protejării biodiversității, satul Angofa renaște încetul cu încetul. După patru decenii de absență, prima familie și-a regăsit drumul înapoi acasă, aducând cu ea speranța unui nou început.

Ca un simbol al acestei renașteri, fluturii colorați și flora spontană și-au făcut din nou apariția, transformând peisajul și sufletele celor care trec prin Angofa.

După ani de pășunat excesiv și neglijență, natura își redescoperă frumusețea și vitalitatea la Angofa, reînviind farmecul sălbatic al locului. Poate că oamenii nu vor reveni acasă, poate că mulți dintre cei care au plecat de aici nici nu mai sunt printre noi, dar există o certitudine liniștitoare: grație oamenilor dedicați, natura va găsi o cale de a se regenera și de a-și recâștiga frumusețea pierdută, reînsuflețind locurile cu o nouă viață și speranță. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Simona Aruştei)