Cea de-a doua ediție a Moldova Security Forum a început marți la Chișinău și are ca temă principală reziliența democratică și consolidarea securității și unității în fața amenințărilor hibride, informează IPN.md.

Evenimentul reunește factori de decizie, diplomați, experți internaționali și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Secretarul general adjunct al NATO: Alianța susține integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova

'Felicit poporul moldovean pentru curajul său în apărarea democrației. Aceasta este o demonstrație clară a rezistenței împotriva presiunii politice, dezinformării și acțiunilor ostile. Moldova are dreptul să-și decidă propriul viitor, liber de interferențe externe', a declarat secretarul general adjunct al NATO, Radmila Șekerinska, într-o intervenție video la reuniune.

Radmila Șekerinska a subliniat parteneriatul productiv de peste trei decenii dintre Moldova și NATO.

'Parteneriatul NATO cu Republica Moldova durează de mai mult de 30 de ani. Pe parcursul acestei perioade de timp, noi am respectat pe deplin neutralitatea dumneavoastră constituțională și independența politică. Dialogul nostru, cooperarea practică au sporit semnificativ prin faptul că venim cu un pachet de apărare prin care, NATO și aliații ei oferă sprijin Republicii Moldova pentru a consolida reziliența, a contracara dezinformarea și răspunsul la amenințările cibernetice. NATO și Republica Moldova împreună fac față agresiunii rusești din Ucraina. Avem un obiectiv comun de pace și stabilitate', a afirmat secretarul general adjunct al NATO.

Radmila Șekerinska a mai declarat că 'NATO susține integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova'.

'De asemenea, vă susținem calea către integrarea europeană. Ne dorim ca toți cetățenii dumneavoastră să aibă viitorul luminos și prosper pe care îl merită', a adăugat ea.

Maia Sandu: Republica Moldova va elabora un Plan național de reziliență

Prezentă la eveniment, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre schimbarea rapidă a formelor de agresiune hibridă. 'Războiul hibrid nu este ceva static, este ceva care se schimbă continuu', a spus șefa statului.

Maia Sandu a precizat că autoritățile elaborează un plan național de reziliență, care va include domenii precum dezinformarea, securitatea cibernetică, justiția și lupta împotriva corupției. Ea a subliniat că este necesar sprijinul țărilor din Uniunea Europeană pentru a dezvolta politici pentru combaterea dezinformării, care atentează la democrația Republicii Moldova.

'Cea mai dificilă parte este ce facem noi cu dezinformarea online, unde Moldova nu are capacitatea și chiar dacă Moldova vrea să încerce să facă ceva, s-ar putea să fie percepută ca non-democratică. Avem nevoie de țări cum sunt cele din UE ca să elaborăm niște politici pe care Moldova să le adopte în privința conturilor neautentice, dezinformarea care a fost finanțată, conturile care au fost finanțate de Rusia, care au fost extrem de periculoase pentru democrația noastră. Astea sunt acele lucruri unde e nevoie ca lumea democratică să vină cu soluții împreună cu noi. Noi putem sa participăm la discuții, dar nu vom putea face față acestor lucruri singuri', a explicat președinta Republicii Moldova.

Maia Sandu a afirmat că, la ultimele exerciții electorale organizate în Republica Moldova, Rusia a făcut tentative de a influența rezultatele alegerilor, prin cumpărare de voturi, dezinformare, astfel încât cetățenii să-și piardă încrederea în instituțiile statului și în politicieni.

Șefa statului a declarat că au existat chiar tentative de a organiza activități violente. 'Dacă încercăm să descriem pe scurt strategia Rusiei în Moldova eu aș spune că dezinformarea este partea principală a acestei strategii. Rusia dorește ca poporul să nu aibă încredere nici în instituții, nici în linii. Rusia încearcă să sperie moldovenii cu războiul și ca să facă mai credibile lucrurile au încercat să organizeze activități violente', a declarat Maia Sandu, subliniind că Rusia a folosit sume mari de bani pentru a influența rezultatele alegerilor.

'Banii Rusiei au fost întotdeauna o problemă pentru Republica Moldova în alegeri, pentru că Kremlinul întotdeauna finanțează unele partide politice chiar dacă nu este legal, dar banii nu erau atât de mari cum a fost acum. Anterior, era vorba de vreo 30 de milioane de euro. În ultimele alegeri vorbim despre 300 de milioane de euro, bani rusești care au fost pompați pentru a interveni în alegeri. Rusia a folosit criptovalută, a folosit diferite canale pentru a aduce bani în țară pentru a finanța campaniile partidelor politice, pentru a finanța toate activitățile și toate lucrurile pe care le-au făcut', a subliniat Maia Sandu.

O Moldovă stabilă și democratică contribuie la securitatea întregului continent

Florian Constantin Feyerabend, șef adjunct al Departamentului Europa/America de Nord din cadrul Fundației Konrad-Adenauer, a menționat legătura dintre securitate și democrație. 'O Moldova stabilă și democratică contribuie la securitatea întregului continent. Vom continua schimburile de experiență și colaborarea cu Republica Moldova, pentru că securitatea este inseparabilă de democrație', a remarcat el.

La rândul său, Michaela Guerard Simak, șefa Biroului de legătură NATO în Republica Moldova, a apreciat că societatea moldovenească trece printr-un moment decisiv. 'Fiecare generație se confruntă cu un moment în care trebuie să decidă ce viitor vrea să aibă. Prezența dumneavoastră aici transmite un mesaj puternic - suntem uniți și hotărâți să protejăm valorile pe care le împărtășim', a afirmat ea.

Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a menționat că presiunile hibride depășesc granițele și impun soluții comune. 'Amenințările hibride reprezintă un nou câmp de luptă. Moldova a rezistat unor operațiuni dintre cele mai complexe din Europa, iar aceste provocări arată un adevăr simplu, că democrațiile mici pot rezista dacă au parteneri puternici', a spus directorul IPRE.

Forumul va continua și miercuri, iar pe parcursul celor două zile, participanții vor discuta despre efectele dezinformării, riscurile cibernetice, dependențele economice și despre modul în care rețelele regionale de cooperare pot sprijini consolidarea rezilienței Republicii Moldova. AGERPRES/(AS - redactor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Președinția Republicii Moldova/Facebook