Managerul interimar al Muzeului Național de Artă al României, criticul Erwin Kessler, afirmă că faimoasa lucrare 'La Blouse Roumaine' de Henri Matisse, care va fi expusă începând din 21 noiembrie la MNAR, 'iconică pentru modernitate', este cea mai scumpă lucrare care a fost vreodată expusă în România.

''La Blouse Roumaine' a lui Matisse este o lucrare crucială, iconică pentru modernitate. Este, în acest moment, când o vom expune noi, cea mai scumpă lucrare care a fost vreodată expusă în România. Este lucrarea care, în raport cu expoziția pe care am conceput-o, este un contrapunct. Întreaga expoziție se centrează pe funcționarea ideologică, ca legitimare etnică a identității românești, prin reprezentarea personajelor îmbrăcate în ie și costum popular românesc', a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Erwin Kessler.

El a adăugat că, 'spre deosebire de acestea, care, din secolul al XIX-lea până la ora actuală, constituie una dintre cele mai importante teme ale întregii arte românești, Matisse, în seria lui de cam 25 de lucrări legate de 'La Blouse Roumaine', de ie, are, de fiecare dată, un model care nu este româncă'.

'Matisse a reprezentat 'La Blouse Roumaine' îmbrăcată pe modelele sale, iar vestita 'La Blouse Roumaine' de la Pompidou, pe care o vom expune noi, cel mai probabil era purtată, atunci când i s-a pozat, de către Lydia Delectorskaya, modelul său, care era rusoaică. Asta este foarte important, pentru că el a desprins în felul acesta ia românească de ideologia românească. Și așa a propulsat-o în universal. Matisse a reușit ceea ce sute de ani de demers ideologic românesc nu a reușit: să universalizeze, pe baze decorative, să zicem chiar și comerciale, acest drapel, practic, drapel al ideologii românești', a mai spus criticul.

***
Muzeul Național de Artă al României va prezenta, în perioada 21 noiembrie 2025 - 8 februarie 2026, expoziția-eveniment: 'RomânIA - reprezentarea identitară a portului popular în artă', eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, avându-l drept curator pe managerul interimar al instituției muzeale, Erwin Kessler.

Expoziția reprezintă o frescă vie a aventurilor artistice ale iei, în diverse tehnici, de la pictură și sculptură la grafică, fotografie, obiect, instalație, film, muzică, afișe, modă, timbre, cărți de joc, vaze, bancnote, cărți, albume, desene animate și manuale școlare, selecția evidențiind, potrivit MNAR, felul în care s-a articulat de-a lungul secolelor un limbaj formal, simbolic, decorativ și totodată ideologic în care ia și costumul folcloric au jucat rolul pivotal de agregare, de promovare politică și uneori de impunere vizuală a românității.

Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR și din diverse muzee naționale și internaționale, din colecții private și de la artiști contemporani, oferă publicului cel mai bogat material de reflecție și bucurie vizuală pe acest subiect prezentat vreodată într-un muzeu.

Acestor creații li se vor adăuga lucrări de Henri Matisse, inclusiv celebra pictură 'La Blouse Roumaine', capodoperă iconică a modernității universale, parte a colecției permanente a Centre Pompidou din Paris - lucrare care părăsește Franța pentru prima oară și care este împrumutată în mod excepțional pentru expoziția 'RomânIA - reprezentarea identitară a portului popular în artă' de la MNAR.

Faimoasa lucrare 'La Blouse Roumaine', de Henri Matisse, va fi în expoziție oglinda răsturnată care reflectă efortul consecvent de promovare și propagandă națională românească prin ie, mutat de Matisse într-un plan pur estetic, cu un impact major asupra dezvoltării artei postbelice, contribuind decisiv la apariția strategiilor artistice Pop Art.

Piesele selectate provin din patrimoniul MNAR, de la artiști și colecționari români și de la 30 de muzee și instituții partenere.

Echipa curatorială este formată din Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea, Costina Anghel.

Expoziția-eveniment 'RomânIA - reprezentarea identitară a portului popular în artă' este realizată în parteneriat cu Fundația Amzei. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)