PERSONALITATEA ZILEI: Poetul, publicistul și politicianul Adrian Păunescu
Poetul, publicistul și politicianul Adrian Păunescu a rămas în inimile publicului îndeosebi ca inițiator al Cenaclului Flacăra, un adevărat fenomen de masă, cu care a susținut peste 1500 de manifestări culturale.
Adrian Păunescu pe scena la Cenaclului Flacăra, Craiova, 9 martie 1982.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES
Adrian Păunescu (dr.) pe scena la Cenaclului Flacăra, Craiova, 9 martie 1982.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES
S-a născut la 20 iulie 1943, în comuna Copăceni, județul Bălți (Basarabia), petrecându-și cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în județul Dolj. După studii liceale la Craiova și București, a urmat Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1963-1968) și a fost bursier, pentru un an, al Universității din Iowa-SUA (1970-1971), potrivit volumului 'Dicționarul scriitorilor români' (Editura Albatros, 2001), www.biografii.famouswhy.ro și www.poeziile.com.
În presa scrisă a lucrat ca redactor la revistele 'Amfiteatru' (1966-1968), 'România literară' (1967-1970; redactor-șef adjunct) și ''Luceafărul' (1970-1972). A fost redactor-șef al revistei 'Flacăra' (1973-1985), perioadă în care a inițiat și condus Cenaclul 'Flacăra' cu care susținut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, peste 1500 de manifestări de muzică, poezie și dialog.
Revista 'Flacăra lui Adrian Păunescu', publicaţie săptămânală de informare, Bucureşti, 20 iulie 2001.
Foto: (c) ROMEO BOANCĂ / Arhiva istorică AGERPRES
La 7 mai 1990, a înființat Cenaclul ''Totuși iubirea'' care a susținut concerte de mare succes, în țară și dincolo de granițe, în special la Chișinău.
De-a lungul anilor, a desfășurat, o intensă activitate ca ziarist, colaborând cu articole și reportaje la: România liberă, Scânteia tineretului, Magazin, Săptămâna, Luceafărul, România literară, până în 1990, și, după liberalizarea presei din decembrie 1989, la Românul, Libertatea, Pro Sport, Gazeta sporturilor, Republica, Timpul, Sport Star, 7 Zile, Jurnalul național, Sportul românesc etc. De asemenea, a fost realizator de emisiuni social-culturale la Televiziunea Română (1971-1981), al emisiunii radio Cenaclul Flacăra (1980-1985); proprietar, fondator și președinte-director general al Editurii și Fundației ''Adrian Păunescu'' SRL (din 1990) și a condus revista ''Flacăra lui Adrian Păunescu''.
Ca poet, a debutat în revista Luceafărul (1 mai 1960), iar editorial cu volumul ''Ultrasentimente'' (1965). A publicat foarte multe volume de versuri, printre care: ''Mieii primi'' (1967), ''Fântâna somnambulă'' (1968), ''Istoria unei secunde'' (1971), ''Repetabila povară'' (1974), ''Pământul deocamdată'' (1977), ''Manifest pentru sănătatea pământului'' (1980), ''Iubiți-vă pe tunuri'' (1981), ''Rezervația de zimbri'' (1982), ''Totuși, iubirea'' (1983), ''Viața mea e un roman'' (1987), ''Sunt un om liber'' (1989), ''Poezii cenzurate'' (1990), ''Româniada'' (1993), ''Front fără învingători'' (1995), ''Infracțiunea de a fi'' (1996), ''Tragedia națională. Sonete și alte poezii noi'' (1997), ''Deromânizarea României'' (1998), ''Cartea cărților de poezie'' (1999) (integrala poeziilor apărute în volume, cu un capitol de versuri inedite), ''Până la capăt'' (2002), ''Liber să sufăr'' (2003), ''Din doi în doi'' (2003), ''Antiprimăvara'' (2005), ''Un om pe niște scări'' (2006), ''De mamă și de foaie verde'' (2006), ''Copaci fără pădure'' (2006), ''Vagabonzi pe plaiul mioritic'' (2007), ''Rugă pentru părinți'' (a IV-a ediție, 2007), ''Încă viu'' (2008), ''Libertatea de unică folosință'' (2009). Totodată a scris și literatură pentru copii, proză fantastică (''Cărțile poștale ale morții'', 1970), reportaj (''De la Bârca la Viena și înapoi'', 1982).
Volumul de poezii ”Din doi în doi”, Bucureşti, 25 februarie 2002.
Foto: (c) ALEX TUDOR / Arhiva istorică AGERPRES
A primit premii și distincții pentru poezie și activitate jurnalistică, între care: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968-1971); Ordinul Crucea Germaniei (1973); Meritul Cultural - clasa a doua (1979); Premiul Academiei Române (1983); Premiul pentru literatură decernat de Revista Literatură și Artă de la Chișinău (1994); Premiul pentru poezie al Centrului Internațional Ecumenic și al Băncii Religiilor (1995); Premiul Fundației Damian Ureche pentru poezie (1996); Premiul Fundației ''Niște țărani'' - 1999; Diploma și Trofeul Fundației ''România 2000'', Premiul 'Soarele de Aur', în cadrul celei de-a XV-a Gale a Premiilor Revistei 'Ambasador' de la Târgu Mureș (2008); Ordinul Național Steaua României, în grad de Cavaler (2003) potrivit https://www.poeziile.com.
Din 1994, a fost ales, mai mulți ani la rând, președinte al Congresului Spiritualității Românești, desfășurat la Băile Herculane.
În mai 2009 a primit titlul de președinte de onoare al clubului de fotbal Universitatea Craiova.
În august 2010, a fost ales membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, ''pentru contribuția substanțială la procesul de apropiere a celor două maluri ale Prutului, inclusiv prin organizarea spectacolelor 'Flacăra', de asemenea, pentru promovarea consecventă a adevărului științific privind limba și literatura română în Republica Moldova'', potrivit președintelui de la cea vreme a forului științific, Gheorghe Duca.
Cariera politică a început-o încă din timpul regimului comunist, fiind secretar al organizației UTC de la Uniunea Scriitorilor din România (1966-1968), membru al PCR (august 1968). Intelectual de stânga, după 1989 a fost membru al Partidului Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdeț (din aug. 1992), devenind prim-vicepreședinte (ian. 1995-iun. 1998) și președinte executiv (iun.-sept. 1998) al formațiunii. În 1996 a fost desemnat candidat al PSM la alegerile prezidențiale, pe care le-a pierdut. La 21 septembrie 1998 a demisionat din toate funcțiile deținute în PSM. A fost membru al Partidului Democrației Sociale din România (devenit Partidul Social Democrat).
A fost senator PSM de Dolj (1992-1996) și reprezentant al României la Consiliul Europei (1993-1996). În legislatura 2000-2004 a fost senator PSD de Dolj, iar la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 a obținut un nou mandat de senator, reprezentând de această dată județul Hunedoara. De-a lungul celor trei legislaturi, Adrian Păunescu a fost președintele Comisiei senatoriale pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă. Adrian Păunescu a candidat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, vizând un al doilea mandat de senator de Hunedoara, dar nu a mai intrat în Parlament, potrivit www.cdep.ro.
Adrian Păunescu a fost căsătorit cu poeta Constanța Buzea (1961-1977), cu care a avut doi copii, Ioana și Andrei. În 1990 s-a căsătorit cu Carmen Antal, cu care a avut un copil, Ana Maria.
A murit la 5 noiembrie 2010, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Capitală. În memoria sa, un bust de bronz, a fost dezvelit la 30 noiembrie 2010, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. Câteva luni mai târziu, la 10 ianuarie 2011, a fost vernisată expoziția 'Linii', cuprinzând 74 de portrete, purtând semnătura poetului. De asemenea, după 2010, au avut loc sute de evenimente 'Remember Cenaclul Flacăra - Adrian Păunescu', în toată țara și în străinătate, inițiate de fiul poetului, Andrei Păunescu. 'După ce tata s-a dus, în 2010, am simțit că responsabilitatea ne este și îmi devine mult mai mare și că ajutor nu ne mai poate fi umărul său, ci moștenirea de învățătură, de criterii și de îndemnuri pe care ne-a lăsat-o. Și că trebuie să creăm realități importante, prin fapte în folosul oamenilor, nu doar spre gloria sau mulțumirea personală, mai mare sau mai mică. Știți cât îmi este de ușor? Rădăcina este atât de adânc pătrunsă în viața mea trăită și muncită alături de titanul blând care mi-e tată, încât totul vine de la sine', scria acesta într-o postare, în septembrie 2018, pe pagina sa de facebook - ww.facebook.com/AndreiPaunescuOficial. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 25-29 mai 2026
Incidentul dronei căzute la Galați, pe un bloc de locuințe, a determinat nenumărate reacții din partea instituțiilor europene și a membrilor NATO. Comisia Europeană și guvernele mai multor țări europene au convocat în această săptămână ambasadorii ruși, după ce Rusia a anunțat că va efectua atacuri sistematice asupra unor ținte militare la Kiev și le-a ce
Retrospectiva evenimentelor interne 25-29 mai 2026
Reacțiile de pe marginea evenimentului cu drona prăbușită pe un bloc de locuințe din Galați, ședința CSAT convocată ca urmare a prăbușirii dronei de la Galați, demisia ministrului interimar al Culturii, Demeter Andras Istvan, semnarea unui contract pentru construirea tronsonului 3 al Autostrăzii Unirii, finanțat prin SAFE, încheierea de către Administrația Prez
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Artă Stradală AnTanTe la Buzău * Cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Artă Stradală AnTanTe va avea loc în perioada 29 mai-1 iunie, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din Buzău, organizatorii propunându-și să transforme orașul într-o scenă urbană, potrivit
DOCUMENTAR: Cântăreața La Toya Jackson împlinește 70 de ani (29 mai)
La Toya Yvonne Jackson, cunoscută profesional ca La Toya Jackson, este o cântăreață, compozitoare și actriță americană renumită. De asemenea, este femeie de afaceri și personalitate de televiziune. Este al cincilea și mijlociul membru al familiei Jackson și a devenit cunoscută în emisiunea The Jacksons de pe CBS, o emisiune de varietăți difuzată între 1976
Ședință a CSAT privind drona căzută pe teritoriul României, la Galați (29 mai 2026)
Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 29 mai, la ora 11:00, pentru a discuta 'implicațiile celui mai grav incident care a afectat teritoriul na
29 mai - Ziua internațională a forțelor ONU de menținere a păcii
La 29 mai este marcată Ziua internațională a forțelor ONU de menținere a păcii, fiind instituită în 2000 de Adunarea Generală a ONU prin adoptarea Rezoluției 57/129. Este celebrată anual, fiind cunoscută și drept Ziua internațională a Căștilor Albastre. Prin acest demers, la nivelul sistemului ONU, este adus un omagiu celor care și-au pier
CM2026: Cupa Mondială din 1982, pe scurt
* A XII-a ediție a Cupei Mondiale la fotbal a fost organizată de Spania între 13 iunie și 11 iulie 1982, potrivit site-ului FIFA, fifa.com. * Pentru prima dată, la Cupa Mondială au fost prezente 24 de echipe, față de 16 la ediția anterioară, fapt ce a permis participarea mai multor țări din Africa și As
Gala oficială 'Nadia Comăneci - 50 de ani de la prima notă de 10.00' (29 mai)
La 29 mai 2026, are loc Gala oficială 'Nadia Comăneci - 50 de ani de la prima notă de 10.00', la Palatul Parlamentului din București, cu începere de la ora 19:00. Evenimentul, organizat de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR), reprezintă momentul central al programului național 'Anul Nadia', dedicat celebrării a jumătate de sec
Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, la Vilnius (29 mai - 1 iunie)
La 29 mai, începe la Vilnius, capitala Lituaniei, în clădirile Parlamentului, sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO), forum consultativ care dezbate subiectele stringente pentru spațiul euro-atlantic prin participarea parlamentarilor din statele membre și partenere ale Alianței Nord-Atlantice. Agenda reuniunii vizează modela
Relații bilaterale România - Republica Moldova
Prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, se află pe 29 mai într-o vizită în Republica Moldova, unde va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu șeful Guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Potrivit unui anunț al Guvernului, discuțiile se vor axa asupra proiectelor comune și cooperării dintre cele două state, în contextul s
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Teodosia fecioara; Sf. Sfințit Mc. Olivian Greco-catolice Sf. m. Teodosia Romano-catolice Ss. Paul al VI-lea, pp.; Maxim, ep. Sfânta Muceniță Teodosia este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 29 mai.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 mai
Este a 149-a zi a anului 2026. Au mai rămas 216 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 20 h 50 m. Luna răsare la 19 h 27 m și apune la 03 h 58 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Artista Wanda Mihuleac împlinește 80 de ani (28 mai)
Wanda Mihuleac este unul dintre artiștii vizuali care fac istorie în arta contemporană românească, remarca publicația Observator Cultural în deschiderea unui interviu cu Wanda Mihuleac, publicat în 2019. 'Demersul său amplu nu poate fi limitat la o singură direcție, artista făcându-se remarcată în perioada anilor '70 - '80 prin
CM2026: Cupa Mondială din 1978, pe scurt
* Gazda celei de-a XI-a ediții a Cupei Mondiale la fotbal a fost Argentina, turneul final având loc între 1 și 25 iunie 1978, potrivit site-ului FIFA, fifa.com. * Pentru prima dată în istorie, la calificări au luat parte peste o sută de echipe naționale, respectiv 107, chiar dacă unele țări au ref
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 28 mai
Ortodoxe Sfinții Ier. Eutihie, episcopul Melitinei, și Nichita, episcopul Calcedonului Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Gherman, ep. Sfinții Ierarhi Eutihie și Nichita sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox &icir