Expert Forum (EFOR) solicită politicienilor care și-au anunțat candidatura la alegerile locale parțiale și partidelor care îi sprijină să transparentizeze finanțarea politică și a campaniei electorale.

'Legislația deficitară și lipsa de transparență din partea competitorilor transformă precampania într-o zonă gri, iar alegătorul nu înțelege de unde provin banii și pe ce se cheltuie. Mai mult, există riscul ca această perioadă să fie mai bine finanțată decât campania în sine, ceea ce înseamnă că ne mințim singuri cu privire la transparența și integritatea procesului electoral. Noi, la Expert Forum, atragem atenția de ani de zile asupra opacizării finanțării campaniilor electorale, mai ales de când au crescut semnificativ subvențiile. Mai mult, campania s-a mutat, practic, în precampanie, de când legea a interzis practic candidaților să folosească publicitatea electorală stradală în timpul campaniei propriu-zise. Măsura e nefastă, irațională, contrară interesului public. Dacă pentru finanțarea campaniei există reguli care să asigure cât de cât transparența, în săptămânile dinaintea începerii perioadei de campanie fiecare face ce vrea, cu minime restricții legale. E imposibil pentru cetățean să înțeleagă de unde vin banii candidaților și cât și cum se cheltuie, în timp util ca să voteze informat', declară, într-un comunicat de presă, Septimius Pârvu, coordonator program electoral Expert Forum.

Expert Forum oferă ca exemplu alegerile din Capitală, unde numai costurile cu panourile electorale depășesc suma maximă admisă.

'Știm, de exemplu, că pentru alegerile din decembrie un candidat la primăria generală sau la funcția de președinte al consiliului județean poate strânge și cheltui cel mult 810.000 de lei. Suma e relativ mică. Dar de câteva zile, Bucureștiul este plin deja de panouri gigantice și mașini cu afișaj electronic. Partidele plătesc, cel mai probabil, în același timp și pentru promovare în presă. E greu de crezut că aceste cheltuieli nu depășesc cei 810.000 de lei. Dacă precampania costă mai mult decât campania, dar ne facem că ne uităm doar la rapoartele de venituri și cheltuieli din luna propriu-zis '˜electorală', ne mințim singuri. Exact așa a fost și până acum. În 2024, partidele au cheltuit cele mai mari sume pentru presă și propagandă, aproape 70 de milioane de lei în total, în lunile aprilie și octombrie, fix înaintea începerii campaniilor electorale pentru locale și prezidențiale - iar noi ne prefacem că sumele acestea n-au influențat alegătorul exact în sensul în care o face o campanie propriu-zisă', spune Septimius Pârvu.

El mai explică faptul că materialele de promovare ale unor candidați la alegerile din decembrie ascund sigla partidului cât de mult se poate, probabil pentru că aceste cheltuieli se fac din subvenții, deci pentru 'promovarea partidului'.

'E o ipocrizie evidentă: ni se cere să credem că acești bani sunt 'pentru promovarea partidului', cum cere legea, când de fapt sunt, evident, campanie electorală pentru candidatul partidului în cauză. Având în vedere lacunele din lege, dar și dreptul fundamental al alegătorilor de a înțelege cum se finanțează politica, solicităm candidaților la alegerile din 2025: să fie mai transparenți decât le-o cere o lege deficitară și să explice publicului, din proprie inițiativă și în timp util, de unde le vin banii și pe ce îi cheltuie, înainte de începerea campaniei electorale; să transparentizeze contractele plătite din subvenții - bani publici, care credem că vor fi intens folosiți în această perioadă. Secretomania bazată pe o lege defectuoasă și pe invocarea confidențialității comerciale, pentru bani publici, dăunează democrației; să împingă în propriul partid reforma legii, pentru a remedia aceste probleme și pentru a crește transparența procesului. Trebuie rezolvate odată aceste lipsuri înainte să intrăm într-un nou ciclu electoral', afirmă reprezentantul EFOR.

Duminică, 2 noiembrie, a început perioada electorală pentru alegerile locale parțiale care se desfășoară în București, județul Buzău, dar și în 12 localități din 10 județe.

Pe 7 decembrie, sunt organizate alegeri pentru primarul general al Capitalei și pentru președintele CJ Buzău, dar și pentru desemnarea unor primari în 12 localități, respectiv comuna Remetea (județul Bihor), comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani), comuna Marga (județul Caraș-Severin), comunele Dobromir și Lumina (județul Constanța), orașul Găești (județul Dâmbovița), comuna Sopot (județul Dolj), comuna Valea Ciorii (județul Ialomița), comuna Vânători (județul Iași), comunele Poienile de sub Munte și Șieu (județul Maramureș), comuna Cârța (județul Sibiu).

Pentru funcția de primar general al Capitalei și-au anunțat candidatura Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL), Cătălin Drulă (USR), Anca Alexandrescu (din partea AUR). AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)