REPORTAJ/Alba: 310 ani de la începerea lucrărilor la cea mai mare cetate de tip Vauban din România
În urmă cu 310 ani, în 4 noiembrie 1715, a fost pusă piatra de temelie a Cetății Alba Carolina, la care s-a lucrat mai bine de două decenii, cea mai mare fortificație de tip Vauban din România și una dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est, un simbol astăzi al orașului Alba Iulia și principalul punct de atracție din punct de vedere turistic.
Pentru a marca împlinirea a 310 ani de la începerea lucrărilor de construcție, la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia a fost vernisată marți o expoziție, organizată în parteneriat cu Biblioteca Batthyaneum - filială a Bibliotecii Naționale a României, Biblioteca 'Raday' Budapesta, Biblioteca Națională 'Szechenyi' Budapesta, Muzeul Național Maghiar Budapesta, Arhivele de Stat ale Austriei și Biblioteca Națională a Austriei, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Muzeul 'Haaz Rezso' Odorheiu Secuiesc, Centrul Cultural Palatul Principilor, Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad, Biblioteca Județeană Mureș și Biblioteca Județeană 'Octavian Goga' Cluj.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
'Este o expoziție dedicată cetății din orașul nostru. (....). Ideea acestei conferințe este de câțiva ani', a spus, la vernisaj, directorul general al MNU Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, care a menționat că unele piese sunt prezentate pentru prima dată publicului din România.
Piesele alese pentru expoziție oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției istorice a fortificațiilor în jurul cărora s-a format actualul oraș Alba Iulia, respectiv castrul legiunii a XIII-a Gemina, cetatea medievală și fortificația bastionară habsburgică.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
'Expoziția dedicată împlinirii a 310 ani de la începerea lucrărilor la Cetatea Alba Carolina integrează, cumva, piese atât de natură arheologică, cât și piese de artă sau carte veche și numismatică. Ideea noastră a fost de a aduce ceva nou în fața publicului, evitând, cumva, piesele din expoziția permanentă a muzeului, care pot fi văzute oricând. Un ajutor foarte important a venit de la partenerii în organizarea expoziției, instituții care au împrumutat o parte din piesele expuse', a declarat principalul organizator al expoziției, Florin Bogdan, bibliotecar al MNU Alba Iulia.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Acesta a precizat că multe dintre piesele expuse provin din străinătate, obținându-se pentru prima dată licențele de reproducere pentru tot ceea ce înseamnă planurile cetății, care se află în arhivele de la Viena și Budapesta.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
El a punctat că 'vedetele' expoziției sunt un manuscris din colecția Bibliotecii Batthyaneum, cu miniaturi cu reprezentări ale arhitecturii militare specifice secolului al XVIII-lea, Biblia principelui Gheorghe Rakoczi I, tipărită la Alba Iulia, un basorelief roman cu Lupoaica cu Romulus și Remus, din secolele II-III, precum și un inventar funerar din secolul al VI-lea, conținând piese din aur.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Manuscrisul la care a făcut referire Florin Bogdan, 'Ecole de Mars pour apprendre l art de fortifier bien', datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind pentru prima dată în ultimii 43 de ani când Biblioteca Batthyaneum a împrumutat o piesă în cadrul unui eveniment organizat de o altă instituție din România. Realizat în cinstea aristocratului Philip Gonzaga, manuscrisul în limba franceză tratează sistemele de fortificații concepute de arhitecții Blaise Francois Pagan (1604-1665) și Sebastien Le Prestre de Vauban (1633-1707), folosind inclusiv culori diferite pentru a diferenția parapetele, cunetele, traversele, dar și șanțurile, glacisul și taberele militare.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Biblia principelui Gheorghe Rakoczi I, din 1608, beneficiază de o legătură realizată din tăblii din lemn îmbrăcate în piele, cu ornamente în formă de evantai, aurite. Caracteristica specială a exemplarului o reprezintă însemnările principelui Gheorghe Rakoczi I (1593-1648). Însemnările din Biblie mărturisesc că a fost un cititor fidel al cărții. Piesa provine din colecțiile Colecțiile Raday (Budapesta).
Mai pot fi văzute în expoziție, care este deschisă publicului până în 22 martie 2026, și o serie de cărți vechi, gravuri, piese de armament, piese numismatice, documente, medalii cu imaginea cetății Alba Carolina în secolele XVIII și XIX.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
De exemplu, este expusă o vedută imaginară a cetății medievale de la Alba Iulia, realizată de gravorul flamand Jacob Harrewijn în jurul anului 1688, dar și o vedută a Cetății Alba Carolina din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Se poate vedea și condica privind lucrările efectuate la cetatea Alba Iulia în perioada 1 noiembrie 1804 - 31 octombrie 1805.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Cetatea a fost construită între anii 1715 și 1739, la inițiativa autorităților habsburgice, lucrările fiind avizate de prințul Eugeniu de Savoia, pe baza unui proiect întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, conform celor mai noi principii europene de fortificație - sistemul Vauban.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Gândită ca un simbol al noii puteri politice, administrative, economice și militare a Casei de Austria, impunătoarea construcție a primit numele împăratului Carol al VI-lea, fiind numită Cetatea lui Carol (Carlsburg).
Lucrările de construcție au început la 4 noiembrie 1715, în prezența guvernatorului Transilvaniei, Sigismund (Zsigmond) Kornis.
Doi ani mai târziu, în 1717, după ce Visconti a murit de ciumă, fiind îngropat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, conducerea șantierului a fost preluată pentru un deceniu de un alt italian, Iosif de Quadro, a cărui piatră de mormânt se păstrează în colecțiile muzeului din Alba Iulia, urmat apoi de Konrad von Weiss (1729-1737), care deținea funcția de director general al fortificațiilor din Transilvania.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Volumul lucrărilor s-a dovedit a fi impresionant, cuprinzând amenajarea unei terase, demolarea orașului și a cetății medievale, precum și mutarea populației. Potrivit istoricilor, în anul 1715, austriecii i-au despăgubit pe locuitorii expropriați cu bani și loturi de pământ.
La final, cetatea ocupa o suprafață de aproximativ 110 hectare. Ea avea un sistem propriu de canalizare, o moară, fântâni pentru aprovizionarea cu apă, pulberării, depozite de alimente, furaje și materiale, ateliere de reparații, servicii și alte amenajări pentru necesarul unui efectiv de aproximativ 10.000 de soldați, în timp de război.
Construcția s-a desfășurat în etape și a rămas un proiect neterminat, elementele complexului militar nefiind niciodată finalizate conform planului inițial. Unul dintre motive ar fi fost determinat de schimbarea zonelor strategice în urma Tratatului de pace de la Belgrad din 1739, prin care Imperiul Habsburgic pierdea teritorii importante.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Edificarea cetății a necesitat eforturi uriașe, umane și materiale, la care și-au adus contribuția și peste 20.000 de țărani români. Se spune că 11.000 de pensii s-au plătit văduvelor și orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor. Costurile pentru construcția cetății ar fi însumat un milion de guldeni de aur, potrivit site-ului viziteazaalbaiulia.ro.
De-a lungul timpului, autoritățile habsburgice au alocat numeroase sume de bani pentru întreținerea cetății, respectiv pentru lucrările la acestea. De exemplu, în anii 1804-1805 s-au derulat lucrări de peste 28.000 de florini.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Cetatea are forma unui heptagon neregulat și include o incintă apărată de trei rânduri de ziduri, prevăzute cu bastioane și raveline, delimitate de șanțuri largi și adânci, porți de acces și cazărmi pentru adăpostul trupelor.
Fortificația includea între zidurile ei suprafața cetății anterioare.
Bastioanele ridicate în secolul al XVII-lea, în timpul principelui Gabriel Bethlen, respectiv bastionul Sașilor și bastionul Bethlen, au fost integrate în noul sistemul de apărare, primind funcția de cavalieri - platforme de tragere.
Fiecare bastion a primit numele unei personalități istorice sau religioase: Eugeniu de Savoia, Sfântul Ștefan, Sfântul Ioan de Capistrano, Sfânta Elisabeta, Sfântul Carol, Sfântul Mihail și Sfânta Treime.
Foto: MARINELA BRUMAR/AGERPRES
Fortificația avea șase porți situate pe axa est-vest, decorate cu statui și basoreliefuri, iar poarta a VII-a era singura poziționată pe latura nordică.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Poarta Carol, adică Poarta a III-a, este un ansamblu arhitectonic și sculptural în stil baroc, având forma unui dublu arc de triumf. În partea superioară domină statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, în timpul căruia a fost ridicată cetatea. Monumentul a fost ridicat mai ales în scop propagandistic, împăratul Carol al VI-lea fiind reprezentat triumfător, în timp ce calul său, redat într-o atitudine de înverșunare, calcă în picioare militari turci. Statuia era inițial de alabastru, deci cea care poate fi văzută în prezent nu este originalul. Iezuitul Anton Holler menționează în scrierile sale că marea poartă de est a cetății ar fi costat 40.000 de florini.
Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În ultimii ani, în Cetatea Alba Carolina au avut loc numeroase lucrări de restaurare cu fonduri europene. În prezent, se derulează un proiect privind lucrări de consolidare, conservare și restaurare componente artistice din piatră la patru dintre porțile cetății, printr-o finanțare nerambursabilă de peste 1,8 milioane de euro, obținută de la Institutul Național al Patrimoniului. AGERPRES/(A, AS - redactor: Marinela Brumar, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Corul Madrigal încheie cu un concert la Bologna al XXIII-lea turneu în Peninsulă, în cadrul Anului Cultural România-Italia 2026
Corul Național de Cameră 'Madrigal - Marin Constantin', dirijat de Anna Ungureanu, încheie sâmbătă seară al XXIII-lea turneu în Italia, desfășurat sub egida programului oficial 'Anul Cultural România - Italia 2026', cu un concert la Basilica San Petrinio din Bologna. Concertul marchează încheierea seriei de evenime
Diana Marincu, despre proiectul României la Bienala de Artă de la Veneția: E o experiență nu doar valoroasă, ci autentică în întregimea ei
Criticul de artă Diana Marincu, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, unul dintre curatorii proiectului care va reprezenta România anul acesta la Bienala de Artă de la Veneția, afirmă că arta expusă publicului în Pavilionul țării noastre oferă o experiență nu doar valoroasă artistic, ci și autentică în întregimea ei.
Concertul 'Vară, vară, primăvară' - luni, de la ora 19:00, la Ateneul Român
Concertul desfășurat sub genericul 'Vară, vară, primăvară', un eveniment care aduce împreună tradiția muzicii românești și creația contemporană, va avea loc luni, la Ateneul Român. 'Pe 27 aprilie 2026, de la ora 19:00, la Ateneul Român, publicul este invitat la concertul desfășurat sub genericul 'Vară, vară, primăvară
MNIR: Aproape 1.300 de vizitatori - de miercuri până vineri, la Coiful de la Coțofenești
Un număr de 1.262 de vizitatori - majoritatea adulți și seniori - au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) de miercuri până vineri pentru a vedea Coiful de aur de la Coțofenești și cele două brățări de aur recent recuperate după furtul de anul trecut de la Muzeul Drents din Assen. Reprezentanții muzeului au precizat că, &icir
Brăila: Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține concerte la Festivalul 'Chira Chiralina'
Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține recitaluri în cadrul celei de-a XIX-a ediții a Festivalului Național de Muzică Folk 'Chira Chiralina', care se desfășoară la Brăila în perioada 24-26 aprilie, informează Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila: Potrivit organizatorilor, î
Începe Festivalul One World România - 40 de filme documentare în program
Un număr de 40 de filme documentare, cele mai multe dintre ele urmate de discuții sau Q&A-uri cu realizatorii lor, vor fi proiectate, începând de vineri până pe 29 aprilie, la cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World România. Potrivit unui comunicat al Asociației One World
Vâlcea: O biserică veche de piatră, posibil ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, descoperită în centrul Râmnicului
Fundația unei biserici despre care se crede că ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, care ar putea fi chiar ctitorul ei, a fost descoperită recent de arheologi sub o biserică din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, într-o zonă în care istoricii presupun că ar fi fost și curte domnească.
Muzeul Theodor Pallady - redeschis pentru public; va găzdui întâlnirile interdisciplinare 'Divanul Artelor'
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând de vineri, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui amplu proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformările recente includ extinderea spațiului de e
Uniunea Scriitorilor: Timbrul literar nu este o 'taxă pe citit', ci o formă de susținere a creatorilor de literatură
Uniunea Scriitorilor din România (USR) reacționează la propunerea Asociației Editorilor din România (AER) de eliminare a timbrului literar din proiectul de ordonanță privind timbrul cultural, subliniind că acest mecanism nu reprezintă o 'taxă pe citit', ci un instrument de sprijin pentru creatorii de literatură. 'Proiectul de ordonanță
Patriarhul Daniel: Sfântul Gheorghe - un sfânt militar; ajută oamenii aflați în situații grele
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a participat joi la slujba Sfintei Liturghii oficiată în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale, cu prilejul hramului 'Sfântul Mare Mucenic Gheorghe'. În cadrul predicii, Patriarhul a subliniat popularitatea sfântului în întreaga lume, atât în Orient, cât ș
Botoșani: Piese de tezaur despre care se presupune că datează din secolul I înainte de Hristos, descoperite la Darabani
Mai multe brățări de argint, un vas, câteva obiecte de podoabă, dar și aproape 600 de monede de argint despre care se crede că ar data din perioada cuprinsă între secolul I înainte de Hristos și secolul al III-lea d.H., au fost descoperite accidental într-o pădure de pe raza orașului Darabani, a anunțat, joi, directorul Direcției Județene pentru Cultu
Turneul Național de Educație Istorică 2026 - în peste 15 localități din țară și la Muzeul Reginei Maria de la Balcic
Ediția 2026 a Turneului Național de Educație Istorică va ajunge în peste 15 localități din România, precum și la Muzeul Reginei Maria din Balcic, Bulgaria, au anunțat organizatorii în cadrul unei conferințe de presă. Ediția din acest an va debuta cu prezentarea documentarului 'Povestea vieții Regelui Mihai', un lungmetraj construit pe
Ministerul Culturii: Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor - un prilej să ne amintim că lectura a format generații
Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor, Ziua Cărții și Ziua Bibliotecarului din România sunt un prilej să ne amintim că lectura a format generații, a păstrat identități și a deschis lumi pe care altfel nu le-am fi cunoscut niciodată, a transmis, joi, Ministerul Culturii. '23 aprilie este despre cei care scriu. Despre cei ca
Ziua Bibliotecarului din România/Bibliotecarii transformă discret biblioteca dintr-un spațiu al rafturilor de cărți în huburi comunitare
Ziua Bibliotecarului din România aduce în prim-plan o profesie care, deși discretă, are un impact profund asupra societății, pe cel care contribuie la educație, acces la informație și păstrarea memoriei culturale, adesea dincolo de vizibilitatea publică - bibliotecarul. Într-o lume în care accesul la informație este apa
Președintele Uniunii Scriitorilor respinge afirmațiile Asociației Editorilor referitoare la colectarea timbrului literar
Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, a respins, joi, afirmațiile Asociației Editorilor din România referitoare la taxa de citit din viitoarea formă a Legii 35/1994, argumentând că 'modificările legislative preconizate de Guvern nu schimbă cu absolut nimic obligațiile editorilor'. 'Așad