Curtea cu castan din inima Timișoarei îmbrățișează cocheta Galerie Pygmalion a Casei Artelor sub culori de toamnă, în prezent gazdă a expoziției de artă naivă 'Universul Satului Românesc' a Marianei Mihuț.

Odată cu primul pas în galerie, am intrat într-o lume a tot ce poate fi mai pur, mai senin: lumea satului românesc, cu copii fericiți, oameni veseli, tineri care își leagă în logodne jurămintele de iubire, la seceriș, colindatul de Crăciun sau bucuria așteptării Învierii, cu biserici care patronează satele, din vârful dealurilor, până la care ajungi cu anevoie, pe cărări care se pierd, întotdeauna, în cerul atât de aproape, din pictura naivă.

Pe toate le-am descoperit în expoziția 'Universul Satului Românesc', a plasticienei Mariana Mihuț, care își exprimă sentimentele prin arta naivă, cea mai fidelă și sinceră formă de manifestare a sufletului curat.

Peste 90% din creațiile plastice ale Marianei Mihuț sunt expuse în galerii din Franța, unde arta naivă este mult mai căutată decât în țară.

Cele peste 50 de lucrări, care poartă vizitatorul printr-o adevărată mitologie rurală, descoperă că stilul naiv este inseparabil de satul tradițional, iar artiștii transmit mai departe o moștenire culturală aflată sub amenințarea modernizării și a globalizării.

'Fiecare lucrare spune o poveste, fie că este vorba despre un eveniment real, o sărbătoare calendaristică sau o scenă mitologică. Tablourile sunt adesea populate cu numeroase personaje și detalii, fiecare având un rol bine definit. Această povestire vizuală apropie pictura naivă de literatura populară. Pictura naivă românească nu este o artă a 'neștiinței', ci o formă de știință a sufletului în care reprezentarea vizuală pornește nu din reguli formale, ci dintr-un contact profund cu lumea vie. Mariana Mihuț se înscrie în rândul artiștilor naivi români care au reușit să transforme satul tradițional într-o sursă inepuizabilă de inspirație', a remarcat, pentru AGERPRES, etnograful Muzeului Satului Bănățean, Marius Matei.

Născută într-o familie de pictori naivi din județul Arad, Mariana Mihuț s-a lăsat inspirată de lumea satului românesc și de amintirile copilăriei, considerând pictura naivă ca formă autentică de exprimare a sufletului. Familia sa de pictori naivi, cu mai mulți membri care au pictat, a fost descrisă de criticul de artă Vasile Savona drept 'Școala de pictură naivă de la Brustur' (localitatea de naștere a artistei - n.r.).

'Am învățat să pictez de la bunicul meu, Petru Mihuț, care mergea cu lucrări la Ambasadele Germaniei și a SUA din București, ca invitat, și strecura printre picturile lui și câte o lucrare de-a mea. (...) Am surprins în lucrările mele armonia și liniștea anotimpurilor, primăvara, vara, toamna și iarna în același cadru, cu elemente specifice fiecărui anotimp, precum berze, lanuri de grâu, culori calde de toamnă și zăpadă. Păsările sunt nelipsite în picturile mele, simbolizând viața și bucuria, fiind prezente în toate anotimpurile, chiar și în iarnă. Viața la țară este frumoasă, cu o comunitate unită, cu tradiții și obiceiuri, dar și cu provocări legate de retragerea oamenilor spre orașe și schimbarea mentalităților. În Franța, pictura naivă este foarte apreciată și cunoscută, am multe expoziții organizate, iar eu fac parte dintr-un grup de pictori naivi. În România, pictura naivă este mai puțin cunoscută și apreciată. Pictura naivă nu este o simplă pictură, ci este ceea ce transmite pictorul din suflet. Eu aștern pe pânză trăirile mele, amintiri, poveștile bătrânilor, viața satului de zi cu zi, pe care nu doresc să o las să moară, pentru că este o lume minunată, viața satului este pură', a afirmat, pentru AGERPRES, Mariana Mihuț.

Primăvara este prezentă în mai multe ipostaze în picturile artistei, de la copii care se joacă cu 'Mielușei' în iarba mătăsoasă presărată de flori și berze, lângă pârâul care trece prin fața casei bunicilor, până la dansul 'Fluturilor și al iepurașilor', 'Sunetul primăverii' cu ciripitul de păsări și cântatul cocoșilor, cu 'Munca de primăvară' sau 'Îndrăgostiții' ori 'Idila rurală înflorită', toate creând un 'Vis de primăvară' în 'Liniștea primăverii' sau 'Nunta primăvara'.

Vara aduce pe simeze bucuria Sânzienelor în 'Zi de sărbătoare', cu hora din fața bisericii, 'Lanul de grâu și maci' culeși de copii, cu tineri care se leagă în logodnă în câmpul încărcat cu grâul gata de seceriș care va fi adunat în 'Snopi de grâu', împletind 'Povestea de vară' cu 'Circul în sat'.

Pașii ne trec prin 'Toamna la Brusturi', în 'Culorile toamnei', la 'Culesul strugurilor' cu 'Îndrăgostiții' supravegheați din depărtare de mame, cu povești 'La moară'.

Tabloul 'Ciclul anotimpurilor' atrage privirile prin melanjul perfect între iarna îndepărtată, care coboară de pe dealuri în pași de primăvară și vară și care se topesc în vatra satului, în îmbelșugata toamnă.

'Universul Satului Românesc' se încheie cu finalul de an care aduce iarna, cu povești și chiote de copii care se pregătesc de colindat, cu 'Jocuri de iarnă' în care frumusețea sufletului transformă copacii desfrunziți în ghirlande colorate de păsări, iar oamenii de zăpadă, muzica și jocurile copilăriei umplu de viață cărările dintre casele aruncare pe câte un deal, îndepărtate între ele, de par să te străbată fiorii până ajungi de la una la alta, dar legate între ele prin colindătorii vestitori ai Crăciunului, pornind de la biserică.

'Când eram copii, ne bucuram atât de mult când veneau Paștile, acum parcă nu mai este același. Acum e comerțul. Atunci era sărbătoarea. Era alta semnificația. Mi-a plăcut dintotdeauna satul, acolo am crescut. Îmi amintesc cu atâta plăcere de serile de iarnă când ne adunam în casă sau la noi sau la vecini și veneau toți, fete, coseam, croșetam, povesteam, jucam tot felul de jocuri. Era o șezătoare în fiecare seară. La bunici, se adunau vecinii seara, nu era sălbăticia de azi. Era o comunitate', detaliază Mariana Mihuț.

Pictorița naivă a început să-și prezinte lucrările în Franța, din 2005, prima expoziție fiind Nantes, în Tour de Bretagne, după care a început să fie invitată să expună, de două-trei ori pe an, la Grand Palais din Paris, în Versailles, în sudul Franței, la Chartres, unde are tablouri expuse chiar la Catedrala din Chartres.

Acolo, pictura naivă este foarte apreciată, spre deosebire de România.

'Acolo se organizează foarte multe expoziții de pictură naivă. Este foarte cunoscută și sunt și pictori. Eu fac parte dintr-un grup de pictori de pictură naivă din Franța', punctează Mariana Mihuț.

Marius Matei arată că arta naivă, dezvoltată între secolele XIX - XX, este o formă autentică și pură de exprimare artistică, care reflectă lumea tradițională a satului românesc.

'În România, această artă nu este la fel de apreciată ca în Franța, unde autoarea expune frecvent și este invitată la expoziții prestigioase, cu toate cheltuielile acoperite. Un exemplu de succes este un tablou cu Turnul Eiffel, care a fost bine primit și vândut în Franța. (...) Arta naivă în România nu este suficient susținută, nu există suficiente expoziții sau recunoaștere, iar reacțiile publicului sunt limitate, ceea ce face ca artiștii să expună mai mult în străinătate. (...) Mariana Mihuț reușește să aducă în prim-plan lumea de odinioară a satului românesc. Arta naivă este mai mult decât artă naivă. Îi spunem naivă, pentru că este cea mai aproape de adevăr, de exprimat. Arta naivă nu este doar arta naivă. Este o artă în adevăratul sens al cuvântului, în sensul în care atât artistul, cât și locurile trebuie să fie inedite și inimitabile', explică etnograful.

Prezent la recentul vernisaj al expoziției 'Universul Satului Românesc', șeful Departamentului de Istoria și Teoria Artei al Facultății de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara, Gabriel Kelemen, a arătat, pentru AGERPRES, că arta naivă este o artă nouă, dar care înglobează în memoria colectivă a satului tot ceea ce a fost mai frumos ca imagine și mai pitoresc.

'Cei din diaspora și Occidentul, în genere, consideră că arta aceasta naivă este o artă care se apropie de arta primitivă, este necenzurată de filtrul academic, care poate să fie mutilant uneori. Libertatea acestor artiști naivi este enormă, în sensul unei anumite componente lirice, cu componentă de sinceritate și optimism, care este specifică gândirii populare tradiționale. Din cauza aceasta, arta naivă are un contur internațional foarte vizibil. (...) De exemplu, cultura de tip Cucuteni sau Gânditorul de la Hamangia și partenera sa sau piese de mare valoare, cum ar fi și coiful recent dispărut, sunt făcute fără să existe o instituție în spate, care girează calitatea estetică. E clar că există această libertate de a crea, dincolo de coerciția unui sistem structurat. Este (o libertate - n.r.) foarte sinceră în filonul liber, naiv, primitiv, dar foarte elevat, de fapt', subliniază Gabriel Kelemen.

Lucrările Marianei Mihuț transmit un mesaj clar: 'Să nu uităm rădăcinile noastre și să ne bucurăm din plin de lucrurile mărunte pe care Dumnezeu ni le oferă - natura și tot ce e frumos, viața'.

Expoziția 'Universul Satului Românesc' poate fi vizitată până în 30 noiembrie. AGERPERS/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)