Pasiunea pentru microplante a Adrianei Pantea, de profesie economist, a început în perioada de restricții din pandemie, când ea și familia ei se gândeau ce să facă pentru a rămâne sănătoși.

Azi este chemată în școli și în întreprinderi pentru a susține workshop-uri despre germinarea semințelor, iar peste o mie de copii au fost încântați, până acum, să vadă cum cresc 'bebelușii plantelor'.

'M-am apucat să cresc plăntuțe pentru mine. Și pentru cei doi copii, care acum sunt studenți. Atunci toată lumea era înnebunită să rămânem sănătoși. Și în căutările mele am găsit pe internet informații despre microplante, m-am entuziasmat foarte tare și am rezonat foarte mult cu ele. Atunci toată lumea avea mai mult timp decât acum și așa am început să le cultiv doar pentru noi', a povestit, pentru AGERPRES, Adriana Pantea.

Considerate la ora actuală probabil 'cele mai sănătoase plante din lume', germenii și lăstarii, într-un cuvânt microplantele, conțin tot ce are nevoie noua plantă pentru a crește, ceea ce înseamnă că ele au vitamine, minerale, proteine și mai ales enzime, în cantități de zeci de ori mai mari decât planta matură.

'Noi, oamenii, avem nevoie mai ales de cantități mari de enzime, deoarece prelucrând termic legumele, indiferent cât e ea de sănătoasă, se distruge aportul de enzime pentru digestie. Când el secătuiește, avem tot felul de probleme de sănătate și, după cum bine știm, mare parte din boli pornesc din intestin', spune aceasta.

Povestea cultivării microplantelor a început cu semințele de ridichi. Cele mai la îndemână. Apoi cu semințe de floarea-soarelui. Desigur, a ales sămânță ecologică, testată pentru a nu fi contaminată, de la producători atestați.

Și-a cumpărat niște germinatoare automate, dar la început a întâmpinat eșecuri, care s-au tradus în semințe aruncate. Între timp, și-a luat niște cărți, s-a mai documentat de ici, de colo și, ușor, ușor, a înțeles ce are de făcut.

'Eu am crezut că toată lumea știe de ele. Când m-am apucat în mod serios, în anul 2024, am avut o prietenă terapeută care lucra cu pacienți oncologici. Și ea mi-a spus că are nevoie de: ridichi, praz, floarea soarelui, mazăre, brocoli, varză kale. Așa am ieșit în lume pentru că ea mi-a cerut inițial microplante, ca să le dea împreună cu celelalte terapii', își amintește Adriana.

Proiectul ei a 'germinat' frumos și s-a extins încet, încet în grădinițe și școli, pentru a educa tinerele generații, de obicei în programul 'Săptămâna Verde', dar și în orele de biologie la câteva școli.

'Minunat ar fi ca orele de biologie să fie și de nutriție', spune ea. De curând, a fost invitată în mai multe unități de învățământ în cadrul 'Școlii Altfel'. Până acum a stârnit curiozitatea a cel puțin o mie de copii orădeni, pe care i-a inițiat în tainele deloc complicate ale acestor culturi.

'Când mă duc la ei, merg cu un platou de microplante gata germinate și crescute. Le duc patru tipuri de microplante, să vadă, să le guste, dacă vor. De regulă, unul nu vrea și altuia nu-i place, nu e o problemă, le spun că e un gust nou, diferit. Dar cei mai mulți sunt încântați să pună mâna pe plăntuțe, să le admire, pentru ca, peste câteva zile, să nu contenească cu opiniile, ba, că una e mai bună, ba că alta', povestește Adriana.

La copii folosește ridichi - plăntuțele chiar au gust de ridichi și plac tuturor, dar și linte sau grâu, pentru că acestea germinează fără probleme, în cinci zile. 'Nu le duc floarea soarelui, care are nevoie de zece zile pentru germinare. Cine vine în weekend să le ude de două ori pe zi?', explică ea.

Cum procedează în cadrul lecțiilor cu cei mici? Semințele de ridichi, de exemplu, se pun la înmuiat 8 ore sau peste noapte, după care se scurg foarte bine. Copiii pun o măsură, o linguriță, de semințe într-un borcănaș pe care ei îl etichetează, își scriu numele. Borcanele se acoperă doar cu tul și se fixează cu elastic, pentru a permite să intre aerul, dar și să fie udate de două ori pe zi.

Când ajung pe la un centimetru ca dimensiune, plăntuțele sunt bune de mâncat. Cele mici se numesc germeni, iar cele mai mari, de 10 centimetri, se numesc lăstari. Toate sunt cunoscute sub numele de microplante.

Copiii sunt fascinați să observe de la zi la zi cum ies germenii din sămânță, cum cresc de la o zi la alta și sunt deosebit de încântați, la final, de obicei vinerea, să le ducă acasă părinților.

De îndată ce iese rădăcina, înseamnă că procesul de germinare a început și toate enzimele, proteinele, mineralele s-au activat, astfel că am obținut superalimente.

'Conțin de zeci de ori mai mulți nutrienți decât planta matură. Enzimele sunt foarte importante în hrana oamenilor, pentru că se distrug prin încălzire la peste 43 de grade. Mulți avem lipsă de enzime, pentru că toate le gătim, în loc să le consumăm în salate, crudități, sucuri naturale. Și apoi majoritatea sunt stropite, ca să reziste mai mult', explică Adriana.

Folosind semințe ecologice și doar udate, microplantele rezultate nu se contaminează cu absolut nimic, ceea ce e un foarte mare avantaj. În plus, la gătit, nu mai trebuie să le prelucrezi, nu mai trebuie să le toci.

Alte culturi de microplante, precum floarea-soarelui sau mazărea, au nevoie să crească în pământ, dar și acela este pământ ecologic, special pentru germinat.

Abordarea educativă este diferită în funcție de vârsta copiilor. La grădinițe, de la grupa mijlocie, Adriana le vorbește despre 'bebeluși de plante', cu ajutor mult din partea educatoarelor. Problema se pune diferit la elevii de liceu, cărora le vorbește despre proteine, despre efortul la sală și rolul enzimelor în procesul digestiv. Iar în companii, workshop-urile de germinație pot fi ocazii de socializare, fie evenimente în 'Săptămâna sănătății' sau activități de teambuilding.

Ca impresie generală, conchide Adriana Pantea, efectul asupra copiilor și elevilor este încurajator, benefic, microplantele li se par interesante, chiar dacă nu de la început. 'Ei sunt foarte receptivi, sunt foarte entuziasmați. Când mai trec prin școala respectivă, la alte clase, vin copiii și mă întreabă: 'Dar când mai facem?'. Eu le spun că de-acum pot să facă și singuri microplante, doar să ceară semințe ecologice', spune ea. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Anamaria Constantin, editor online: Irina Giurgiu)