Pictura Catedralei Naționale va fi sfințită duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, însoțiți un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.

Evenimentul, la care sunt așteptați peste o sută de mii de oameni, marchează Centenarul Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.

'Iubim Biserica fiică a României și așteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile oficiale de la București, de anul viitor, dedicate centenarului ridicării la demnitatea patriarhală a Bisericii autocefale din România de către Patriarhia Ecumenică', afirma, anul trecut, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, citat de Agenția Basilica a Patriarhiei Române.

Evenimentele legate de sfințirea picturii Catedralei Naționale, edificiu reprezentativ al spiritualității românești, vor avea loc după următorul program liturgic:

* începând cu ora 7:30 și până la ora 10:00 va fi săvârșită Slujba Sfintei Liturghii, la care vor participa trei ierarhi din Capitală și un sobor extins de preoți și diaconi

* de la ora 10:15 vor sosi la Catedrala Națională Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului

* slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale va începe la ora 10:30 și va dura până la ora 12:30. La această slujbă va participa și un sobor extins de ierarhi, 65 la număr, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei se va citi Actul de sfințire.

În timpul Sfintei Liturghii și al slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale în interiorul edificiului vor avea acces numai invitații oficiali, în număr de 2.500, iar pe esplanada din fața Catedralei vor asista la slujbă numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară, în număr de peste 8.000 de persoane, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces.

Ceilalți credincioși prezenți, atât din București, cât și din alte localități, vor putea urmări slujba din spațiul situat vizavi, în exteriorul ansamblului (gardului) Catedralei Naționale, pe alte ecrane montate pentru vizionarea slujbei.

După încheierea slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale (la ora 12:30), accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei.

Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de duminică numai după ora 20:00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.

Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare, 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții, sfântul lăcaș urmând a fi deschis 'zi și noapte' până în ultima zi a lunii octombrie.

XXX

Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spațiul românesc a apărut imediat după dobândirea Independenței de stat, în urma războiului din 1877 - 1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din București nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toți cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, informează site-ul basilica.ro.

Primii intelectuali care au susținut ideea construirii în București a 'Catedralei Mântuirii Neamului', ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru independența națiunii, au fost Mihai Eminescu și Ioan Slavici.

După proclamarea României ca regat, Regele Carol I a înaintat Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată pe 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750, promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 și publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menționa necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București.

Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările au fost tergiversate, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audiență la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piață a Unirii) care a fost sfințit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-al Doilea Război Mondial și apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naționale, în acest sens sfințind o cruce, în 5 februarie 1999, ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piața Unirii pe care îl sfințise anterior și Patriarhul Miron Cristea.

Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, în amintirea celor cinci biserici 'răstignite', dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche și Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor și Mihai Vodă) au fost translatate de regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Proiectul a fost asumat și de stat prin Legea 376/2007 care prevedea: 'Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinație prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, precum și de către autoritățile administrației publice locale'.

Slujba de așezare a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei Naționale pe terenul din Calea 13 Septembrie a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al șaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârșitul anului 2010 începând lucrările de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului.

Sfințirea altarului Catedralei Naționale a avut loc în 25 noiembrie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri. În piciorul Sfintei Mese este așezată lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

În perioada 25 noiembrie - 2 decembrie 2018 s-au închinat în altar aproximativ 150.000 de persoane.

Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională pe 31 mai 2019.

XXX

Catedrala Națională este înaltă de 120 de metri, clopotele având o greutate totală de 33 de tone și aflându-se la o înălțime de 60 de metri.

Tot terenul pe care se află Catedrala Națională - un lucru care nu poate fi văzut decât dintr-o imagine aeriană - are forma unui potir pentru a trimite către Sfânta Euharistie, Taina centrală a Bisericii și Taina care va fi cel mai des oficiată în această Catedrală.

Intrarea în sfântul lăcaș se face prin 27 de uși de bronz pe care sunt reprezentați Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinții Apostoli, dar și sfinți români. Ușile reprezintă un element deosebit al lăcașului de cult - cântăresc aproximativ 800 de kilograme fiecare și sunt acționate de un sistem automat de deschidere și închidere.

***

Arhitectura Catedralei Naționale reprezintă o sinteză între tradiție și contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești și turnuri zvelte transilvane), precum și elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ținând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Occident.

Accesul principal în catedrală se face printr-un pridvor monumental, cu arcade, situat în partea de vest, care, împreună cu porticurile laterale și cu cele ce conturează esplanada, constituie o parte definitorie din ansamblul arhitectural al Catedralei.

Pridvorul de la intrarea principală, situat pe latura de vest, impresionează prin dimensiunile sale și prin eleganța arcadelor. Acesta are nu doar un rol funcțional, de protecție a intrării, ci și unul simbolic, de primire și de pregătire a credincioșilor pentru intrarea în spațiul sfânt al bisericii.

Exonartexul median, vestibul sau foyer, este conceput ca o extensie a pridvorului în forma unui pridvor închis, simbolizând comuniunea liturgică și ospitalitatea caracteristică spiritualității românești. Alte trei pridvoare deschise există în părțile de est, de sud și de nord ale Catedralei Naționale.

Porticurile laterale, de nord și de sud, sunt structuri anexe, extinse în secvențe de coloane, menite să delimiteze spațiul liturgic exterior, implicând o arie construită de 5.159,20 metri pătrați și un volum de 28.712 metri cubi.

Aceste clădiri marchează conturul Sfântului Altar de vară al Catedralei Naționale. Porticurile curbate dinspre sud-vest și nord-vest, care însumează 2.079,60 metri pătrați și un volum de construcții de 15.285,60 metri cubi, marchează intrarea principală în incinta ansamblului Catedralei.

Tipologia coloanelor din pridvoarele catedralei omagiază una dintre cele mai remarcabile creații arhitecturale ale artei naționale: stilul arhitecturii neoromânești. Acesta reprezintă o reinterpretare a arhitecturii brâncovenești, prin prelucrarea cu ornamente vegetale a bazelor coloanelor, stilizarea organică a faldurilor din piatră ce drapează coloanele și structura delicată a sculpturii volutelor și frunzelor de acant ale capitelului.

Rădăcina simbolică a frunzelor de acant, alese ca model decorativ, este legată de simbolul vieții veșnice, planta devenind în timp un element fundamental în reprezentarea renașterii și Învierii, nu întâmplător situată la baza și în partea superioară a coloanelor, ca simbol al susținerii întregii zidiri.

***

Mozaicurile Catedralei Naționale, realizate în perioada 2019 - 2025, acoperă o suprafață de aproximativ 25.000 metri pătrați, prin concepția lor iconografică, prin maniera stilistică și prin repertoriul ornamental, mozaicurile valorificând surse de inspirație atât din arta bizantină, cât și din arta românească medievală.

Conform planului iconografic, mozaicurile Catedralei zugrăvesc scene din Vechiul și Noul Testament, evenimente din viața Mântuitorului, ale Sfintei Fecioare Maria, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, și icoane ale sfinților îngeri, proroci și drepți ai Vechiului Testament, apostoli, ierarhi, martiri și mărturisitori din toate epocile istoriei Bisericii.

Materialele folosite în realizarea icoanelor din Catedrala Națională sunt achiziționate din Veneția și Carrara, de la unul dintre cei mai prestigioși furnizori de piatră și mozaic din lume, Orsoni.

***

Iconostasul - având o suprafață de 406,98 metri pătrați, cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri, cuprinde 45 de icoane, dispuse în patru registre, în timp ce Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă.

Icoana Pantocrator din turla principală a Catedralei măsoară 12 metri în diametru; chipul Mântuitorului are dimensiunea de 4,5 metri și a fost lucrat de Alina Codrescu, folosindu-se 2.400 kilograme de piese.

***

Realizate printr-o tehnică de execuție care a îmbinat metodele tradiționale cu materiale moderne de înaltă calitate, vitraliile Catedralei Naționale reprezintă în sine un proiect deosebit.

Acestea au fost realizate de meșteri români coordonați de artistul Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Națională de Artă, specializat în arta sticlăriei și a vitraliului.

O performanță de excepție a proiectului este vitraliul de pe fațada Catedralei Mântuirii Neamului, care ilustrează Înălțarea Domnului. Cu o înălțime de 15 metri și o lățime de 5,5 metri, această lucrare impresionantă este formată din 29 de panouri și a fost realizată într-un timp record de trei luni.

***

Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală și patru turle secundare, iar la vest - încă trei turle mari.

Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăpostește o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri și o suprafață de peste 150 de metri pătrați.

Crucea mare, de șapte metri înălțime și șapte tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălțime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială și a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălțimea finală de 127 metri.

Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone și sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântărește 25 de tone.

Foto: (c) Cristian Nistor/AGERPRES FOTO

Cele șase clopote sunt inscripționate (de la stânga la dreapta) cu stema Patriarhiei Române, chipul în efigie al Patriarhului României și crucea patriarhală, precum și inscripția: Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Națională - Centenar 1918 - 2018.

XXX

Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru)