Președintele Agenției Naționale pentru Sport (ANS), Bogdan Matei, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că numărul de 55 de sportivi naturalizați de România în ultimii cinci ani este prea mare, că acest lucru ar trebui să ne dea de gândit și că trebuie găsite soluții pentru diminuarea cifrei de cetățenii acordate.

Președintele ANS consideră că naturalizarea sportivilor ar trebui să rămână o chestiune punctuală și federațiile să nu își canalizeze toată atenția către căutarea unor talente în străinătate, pentru că nu este o soluție pe termen lung.

Bogdan Matei a afirmat totodată că, până în acest moment, naturalizările și-au atins utilitatea din punct de vedere sportiv în mare parte din cazuri și anticipează că patinatoarea Julia Sauter, printre ultimii care au dobândit cetățenia română, va reprezenta un plus pentru România.

El a precizat că în timp, odată cu obținerea unor performanțe, sportivii naturalizați vor pătrunde și în sufletele suporterilor români, așa cum se întâmplă și în cazul echipelor de club ai căror componenți din afara granițelor sunt îndrăgiți de fani.

În ceea ce privește procedura de obținere a cetățeniei române de către sportivii străini, Matei apreciază că este una deloc anevoioasă și că nu trebuie simplificată.

Printre cei mai de succes naturalizați până acum Bogdan Matei i-a menționat pe rusul Albert Saritov, medaliat cu bronz la lupte la Jocurile Olimpice de la Rio, triatlonistul de origine franceză Felix Duchampt sau antrenorul de canotaj italian Antonio Colamonici.

Bogdan Matei a precizat, de asemenea, că federațiile sportive naționale ar trebui să își îndrepte atenția și către sportivi care trăiesc în străinătate, dar care au origini românești și care ar putea fi chemați la loturile naționale.

AGERPRES: Naturalizarea sportivilor de performanță este o soluție sau o problemă pentru sportul românesc?
Bogdan Matei: Din punctul meu de vedere, naturalizarea sportivilor poate fi doar o chestiune punctuală și în niciun caz să o transformăm într-o chestiune generală, și anume aceea ca direcția noastră să fie una de căutare în Europa, și nu numai, de sportivi care ar putea ajuta la performanțele lotului național, indiferent cum s-ar numi el. Deci, din punctul meu de vedere, rămâne o chestiune punctuală, ce reprezintă finalitatea analizei unei federații sportive naționale. Pentru că această naturalizare vine ca propunere din partea federațiilor sportive naționale și, sigur, cu un argument bine fundamentat în spate, și anume, acela că sportivul respectiv poate aduce un plus valoare echipei naționale și nimic mai mult. Sau ca reprezentativitate în afară pentru România, când vorbim despre ramurile sportive individuale. Deci, din punctul meu de vedere, nu reprezintă o soluție pe termen lung această chestiune legată de naturalizarea sportivilor, dar ea poate aduce un plus punctual pentru anumite loturi naționale.

AGERPRES: Care este acum procedura de obținerea cetățeniei, e un proces anevoios? Ar trebui simplificată?
Bogdan Matei: Din punctul meu de vedere, strict ad literam pe întrebare, dacă ea trebuie simplificată, din punctul meu de vedere, nu. Sigur că este un proces ca orice alt proces când vorbim de o Hotărâre de Guvern, ce necesită anumite proceduri legale, care din punctul meu de vedere în acest moment sunt unele corecte. Ca procedură, ea vine din partea federațiilor sportive naționale, Agenția Națională pentru Sport întocmește Hotărârea de Guvern pentru acordarea cetățeniei în baza documentelor primite de la federațiile sportive naționale, după care se înaintează pe circuitul firesc de avizare, de la ceea ce înseamnă ministerul de resort pe parte juridică, până la ceea ce înseamnă autoritatea de acordare a cetățeniei. Mai departe, sigur că după toate aceste avize și analize, se trece la înaintarea Hotărârii de Guvern către Guvernul României și ea este adoptată într-o ședință a Guvernului. Deci, din punctul meu de vedere, nu este o procedură anevoioasă, pentru că totuși, aici vorbim de acordarea unei cetățenii pentru o persoană, chiar dacă vorbim totuși de un sportiv care poate să aducă un plus pe valoarea reprezentativității României în plan sportiv.

AGERPRES: Până acum credeți că aceste naturalizări ale sportivilor și-au dovedit utilitatea?
Bogdan Matei: O bună parte din ele da, pentru că, din punctul meu de vedere, la momentele respective, eu cred că și-au atins utilitatea din punct de vedere sportiv și sunt convins în continuare că federațiile sportive naționale vor analiza cu maximă seriozitate aceste naturalizări, astfel încât ele într-adevăr să aducă un plus de valoare pentru loturile României. Nu știu, dacă vreți, ne putem referi la ceea ce înseamnă atletism, poate, triatlon. Acum, de curând, de când sunt președinte la Agenției Naționale pentru Sport am reușit naturalizarea patinatoarei Julia Sauter și cred că reprezintă un plus foarte mare pentru noi. Pentru că eu sunt convins că aceasta va reuși să aducă rezultate notabile pentru România, fiind în topul celor mai bune sportive. Așadar, din punctul meu de vedere, cred cu tărie că aceste naturalizări, dacă sunt analizate corect, eu cred că vor aduce un plus. Îmi aduc aminte și la fotbal, că și el este destul de mediatizat, de naturalizarea căpitanului echipei CFR Cluj, Mario Camora, care, din punctul meu de vedere, a adus un plus la vremea respectivă, substanțial pentru ceea ce înseamnă jocul echipei naționale.

AGERPRES: Care considerați că ar fi dezavantajele naturalizării sportivilor sau a naturalizării excesive?
Bogdan Matei: O naturalizare excesivă duce la un dezinteres către ceea ce înseamnă sportul de performanță, pe care ar trebui să-l facă tinerii noștri sportivi români. Tocmai de aceea este foarte important, atunci când faci o naturalizare, trebuie să fie una foarte bine fundamentată, așa încât să-și arate beneficiile concrete și palpabile pentru care tu ți-ai dorit să faci o astfel de naturalizare. Pentru că altfel se ajunge la un dezechilibru, dar și într-o zonă de dezinteres, ceea ce cu siguranță nici eu, și probabil că mulți alții, nu ne dorim. De aceea, din punctul meu de vedere cred că aceste naturalizări trebuie făcute cu echilibru și cu transparență, bineînțeles, dar și cu foarte, foarte mult discernământ, astfel încât din pledoaria federațiilor să reiasă foarte clar că naturalizarea respectivă aduce un plus valoare României și implicit lotului respectiv.

AGERPRES: Dar credeți că acești sportivi naturalizați pot intra în sufletul suporterilor români?
Bogdan Matei: Eu cred că da da, eu sunt convins că vor reuși să intre în inimile românilor și fac și o comparație. Dacă ne uităm în campionatele naționale la unele echipe ce participă în primă ligă sau în competiții europene o să vedem acolo că aceștia joacă cu foarte mulți jucători străini. La baschet, Clujul (U-BT Cluj-Napoca) are în componența sa foarte mulți jucători străini, la handbal, la CSM București, vedem același lucru, dacă ne uităm la echipe de fotbal, FCSB, Rapid, Dinamo, mai sunt alte echipe care au jucători foarte mulți străini și de fiecare dată la meciurile respective aceștia sunt apreciați, intră la inimile suporterilor, se pozează cu ei, își doresc autografe. Deci, din punctul meu de vedere, da, aceștia pot intra în inimile românilor fără niciun fel de problemă și sigur că de fiecare dată contează foarte mult și contextul. De fiecare dată când se reușește un joc bun și o victorie, toate lucrurile sunt și mai frumoase, și fără niciun fel de incident.

AGERPRES: Există o centralizare a datelor, câți sportivi au fost naturalizați în România în ultimii ani?
Bogdan Matei: Avem toate datele disponibile, pentru că fiind cei care suntem inițiatori pe această problemă, avem o statistică la nivelul departamentului juridic pentru că dumnealor întocmesc documentele. În intervalul 2020-2025, adică până în acest moment, 55 de sportivi au reușit să dobândească cetățenia română și pe fluxul normal de avizare mai avem câteva astfel de solicitări de acordare a cetățeniei române pentru alți sportivi. Este vorba despre Zachary Scott Hankins, american, croatul Valentino Ravnic, Kuselo Moyake, sud african, și Limay Ramirez Ventura, cubanez. Sunt în procesul de acreditare, așteptăm avizul Ministerului Justiției pentru acești patru cetățenii și sigur că, dacă vom mai avea solicitări, cu siguranță le vom da curs.

AGERPRES: Pentru acești cinci ani vi se par mulți 55 de sportivi naturalizați sau puțini?
Bogdan Matei: Din punctul meu de vedere, sunt mulți. Sunt mulți și tocmai de aceea acest număr ar trebui să ne dea puțin de gândit și să încercăm să acționăm în comun cu federațiile sportive naționale pentru a vedea care sunt soluțiile corecte pentru a nu mai apela la acest mecanism într-un număr atât de mare.

AGERPRES: Credeți că sportivii români îi percep pe străini ca pe un pericol?
Bogdan Matei: Nu, pentru că la acest moment nu poți să îi vezi ca pe un pericol. Pericol ar fi când numărul acestora depășește cu mult procentul a ceea ce înseamnă un lot național. În acest moment noi nu suntem într-o astfel de zonă și nici nu cred că vom ajunge vreodată într-o astfel de zonă. Din punctul meu de vedere, cred că suntem într-o zonă a concurenței loiale pentru ceea ce înseamnă un lot național. Din punctul meu de vedere, repet, cred că este doar vorba despre muncă, valoare, corectitudine când vine vorba despre sport și în niciun caz nu cred că sportivii români îi văd pe acești ca pe un potențial de pericol. Putem face și o comparație la nivelul Unii Europene, unde România este membru. Cred că este o piață liberă, o piață concurențială în care sigur că cei buni reușesc, cum de altfel avem români care sunt foarte buni în afara granițelor și reușesc în diferite profesii. Și sportul este tot o profesie și cred că atunci când vorbim despre loturi naționale, vorbim despre cei mai buni și cred că atunci când vorbim despre interesul național și o altfel de chestiune, naturalizarea, se impune, trebuie să o facem.

AGERPRES: Care ar trebui să fie strategia federațiilor, să mizeze pe naturalizarea sportivilor tineri sau pe aducerea unor sportivi pe vârf de carieră, care pot aduce rapid rezultate?
Bogdan Matei: Din punctul meu de vedere, strategia trebuie să fie cea care să se orienteze pe sectorul juvenil. Este foarte important ca fiecare federație să aibă o astfel de strategie, care să fie însoțită de o analiză serioasă, și anume câți sportivi în urma unei astfel de strategii au reușit să pătrundă la loturile naționale. De altfel, noi avem un ordin care impune 40% jucători români în competițiile oficiale naționale. Este și o inițiativă legislativă în Parlamentul României, pentru că acum este doar un ordin de ministru, și ea va fi transformată în lege. A avut raport favorabil la Comisia pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților, Camera Deputaților fiind camera decizională pe legea 69/2000, unde eu am venit și cu un amendament, votat de comisie, și anume acela că fiecare federație sportivă în parte este obligată să aibă propria strategie de promovare a jucătorilor în primele ligi. Deci, astfel ne asigurăm că avem pe de o parte un text legislativ ce impune un procent de jucători români, dar pe de alta parte vom avea și o obligativitate ca federațiile sportive naționale să aibă această proprie strategie, cu care sigur vor veni în momentul în care vor cere finanțare de la Agenția Națională pentru Sport. Această lege va intra la vot săptămâna viitoare în plenul Camerei Deputaților, după care va merge la promulgare. Mi-am dorit foarte mult să am un astfel de amendament cât mai repede, și sper eu ca promulgarea acestei legi de către președintele României să se facă cât mai rapid, astfel încât să putem intra pe finanțarea din anul 2026 și cu aceste strategii pentru fiecare federație în parte, de promovare a sportivilor români în primele ligi.

AGERPRES: Sunteți încrezător că va trece această lege, că nu va fi atacată? Nu credeți că poate fi interpretată ca o îngrădire a activității unor cluburi private care au menirea de a fi productive?
Bogdan Matei: Să știți că în această direcție am mers și eu cu abordarea, și sigur că e foarte mult de discutat pe ceea ce înseamnă piață liberă, comunitate europeană și așa mai departe. Aceeași pledoarie ca și dumneavoastră am avut-o și eu la vremea apariției acestui ordin. Sigur că e mai puțin importantă părerea mea, care e cam tot în aceeași zonă și astăzi, însă din punct de vedere legal, noi avem o decizie a instanței, care ne spune că acest ordin este perfect legal și trebuie să fie aplicat. Deci din punct de vedere al elementelor de neconstituționalitate, ele nu mai pot sta în picioare. De ce? Pentru că avem o decizie a instanței cu privire la acel ordin, iar legea la care făceam eu referire nu face nimic altceva decât transformă o normă secundară în normă principală, și anume ia ordinul de ministru și îl transpune în lege.

AGERPRES: Dar vă așteptați să apară nemulțumiri?
Bogdan Matei: Cu siguranță că vor apărea și nemulțumiri, însă din punctul meu de vedere nemulțumirea de astăzi va aduce cu siguranță un plus peste ceva ani.

AGERPRES: Să ne întoarcem la naturalizări, spuneți-mi în opinia dumneavoastră care ar fi cel mai bun exemplu de sportiv naturalizat.
Bogdan Matei: Cel mai bun exemplu cred că ar fi cel mai elocvent, Albert Saritov, luptătorul, care a reușit să aducă o medalie de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio. Vorbeam despre triatlon, cred că prin Felix Duchampt și acolo s-a reușit o reprezentare cu succes la Jocurile Olimpice. Putem să vorbim nu doar despre sportivi, ci și despre antrenori. Și cred că antrenorul care a fost naturalizat de la canotaj, Colamonici, a adus rezultate foarte bune la ultima ediție a Jocurilor Olimpice și din punctul meu de vedere lucrurile au stat într-o logică corectă.

AGERPRES: Având în vedere baza de selecție din ce în ce mai redusă și bugetele mici acordate sportului juvenil, pentru că toate federațiile se îndreaptă către seniori, se poate spune că naturalizarea e un rău necesar în sportul românesc?
Bogdan Matei: În acest moment, punctual, putem merge și pe această pledoarie a dumneavoastră, pentru că, repet, acolo unde este nevoie de o astfel de naturalizare, trebuie să o faci, chiar dacă la momentul respectiv aduce un minus pentru ceea ce înseamnă partea de sportivi români. Sigur că poți să te duci cu gândul că este un dezavantaj pentru sportivii noștri. Din punctul meu de vedere este un plus de moment, de care tu trebuie să profiți și nu este vorba doar de România, ci în general un plus al țărilor europene și nu numai, care merg cu acest mecanism de naturalizare.

AGERPRES: Credeți că ar trebui extinsă această idee de naturalizare în cazul sportivilor care din diaspora, proveniți din familii de români, așa cum procedează federația de fotbal?
Bogdan Matei: E o idee foarte bună și aici este o chestiune dacă vreți despre diplomație sportivă. Astfel încât să fim pregătiți să facem și acest lucru, diplomație sportivă, care include și o mapare foarte corectă a tuturor sportivilor pe care noi îi avem în afară granițelor și aici e sigur că ar trebui să ai un corp bine pregătit la nivelul federațiilor sportive naționale care să facă acest lucru. Și să nu confundăm cu scouterii, sunt două lucruri total distincte. Scouterii au treaba lor, dar un corp care trebuie să știe să facă acest lucru și să-i convingă pe cei care sunt plecați în afara granițelor, pentru că este o chestiune de mândrie națională, o chestiune de dragoste, o chestiune de acel sentiment de acasă. Știu că e foarte important să facem și acest lucru.

Agenția Națională de Presă AGERPRES difuzează în cadrul proiectului #ImportDeTalent o serie de materiale prin care își propune să aducă în atenția publicului larg problematica sportivilor străini care primesc cetățenie română în vederea convocării acestora la loturile naționale.
AGERPRES/ (A, AS - redactor: Adrian Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* #ImportDeTalent România a naturalizat 55 de sportivi în ultimii 5 ani, cei mai mulți din Ucraina