Orașul Aninoasa, din Valea Jiului, trăiește încă drama închiderii minei de cărbune, în urmă cu aproape 20 de ani, iar un sfert din locuitori au ales calea străinătății din cauza lipsei de perspective economice de acasă.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

Exploatarea minieră era motorul economiei locale și, odată cu oprirea activității acesteia, așezarea s-a confruntat cu o provocare periculoasă: deschiderea primei proceduri de insolvență a unei primării din România. Fără o perspectivă clară, mulți oameni au preferat să plece din Aninoasa, iar acum aici mai trăiesc circa 3.000 de persoane. Lor li se adaugă circa o mie de aninoseni, despre care se apreciază că lucrează în străinătate.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

Am ajuns la Aninoasa într-o zi în care o ploaie rece și umedă, de octombrie, cădea peste acest oraș din Valea Jiului, demonstrând, dacă mai era nevoie, puterea munților din apropiere. Pe străzi, puțină lume, chiar dacă era trecut de ora prânzului. Ici și colo, puteai să vezi câte un om rătăcit printre picăturile de ploaie, purtându-și umbrela ca pe un scut împotriva vremii.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

Timpul și-a pus amprenta dură peste oraș. Întemeierea și dezvoltarea Aninoasei sunt legate de mineritul din zonă, prima exploatare de cărbune fiind deschisă aici în 1890, însă localitatea este atestată documentar din anul 1442 sub numele de Bărbătenii de Jos. Numele actual vine de la o altă așezare - Anena, care a devenit ulterior Aninoasa. Din anul 1968 Aninoasa a fost organizată sub forma unei comune suburbane, iar în 1989 a primit statutul de oraș, datorită importanței sale economice în Valea Jiului.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

'Domnule, nu prea mai e ceva de văzut aici! Parcă ne-au uitat cu toții! Noi o mai ducem, că ne-am pensionat de la mină, dar pentru tineri nu prea mai sunt speranțe', ne spune un bărbat trecut bine de vârsta a doua, pe care l-am întâlnit la intrarea în oraș.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

Administrația locală a fost cea care a dus greul ultimilor ani. Anul 2006 a fost o lovitură pentru comunitatea locală, pentru că, o dată cu închiderea Minei Aninoasa, bugetul primăriei s-a prăbușit și, de aici, s-au blocat toate proiectele mari de dezvoltare.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

Fără principalul angajator al orașului au început să curgă necazurile: a crescut rata șomajului, au scăzut veniturile locuitorilor, s-a redus gradul de colectare a taxelor și impozitelor.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

Proiectele începute și un credit mai vechi, contractat pentru dezvoltarea infrastructurii, au adus orașul în situația în care a acumulat datorii de 5,48 milioane lei, fiind nevoit să ceară declanșarea procedurii de insolvență în anul 2013 - o premieră în ceea ce privește o administrația locală din România, ne spune secretarul general al Primăriei Aninoasa, Nelu Simion Gheorghe.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

Salvarea a venit după mai bine de un an și trei luni, după întocmirea unui plan de redresare și, grație unor fonduri alocate de Guvern, s-a putut face plata datoriilor către creditori. Acest lucru a permis, ulterior, închiderea procedurii de insolvență.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

În plan social, oprirea activității la mină i-a afectat și pe oamenii locului. O parte dintre ei și-au găsit de lucru în alte localități, unii s-au pensionat, iar alții, în special, tinerii, au plecat în străinătate. Așa s-a ajuns ca 1.000 din cei 4.000 de locuitori ai orașului să muncească în afara țării.

'Au plecat foarte mulți, mai ales din rândul tinerilor și mai ales din rândul celor care pot să lucreze și pot să aducă plusvaloare comunității. Dar au rămas și destui oameni care sunt gospodari, se descurcă binișor. Sunt și alte persoane cărora le este greu, din comunitățile defavorizate. Pe de altă parte sunt și destul de mulți oameni care au ieșit la pensie de la mină, cu pensii, nu pot să zic mari, dar care le asigură un nivel de trai decent, cred eu', explică secretarul general al Primăriei Aninoasa.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

În străinătate, cei mai mulți sunt în Spania și Italia. Mai există speranțe că se vor mai întoarce? Răspunsul ține direct de calitatea vieții pe care și-o pot asigura muncind acasă.

'Oamenii au plecat, în primul rând, pentru venituri mai mari și marea majoritate a lor s-ar întoarce acasă. Chiar și din familia mea sunt foarte mulți plecați în alte țări și ar vrea să vină înapoi, doar că, în momentul de față, raportat la condițiile economice de acum, clar nu este atractiv pentru ei. Nu poți să compari un muncitor în construcții din Germania, care câștigă 3.000 de euro pe lună acolo și, după ce plătește utilități și ce-o mai avea el pe acolo, îi rămâne o sumă considerabilă în buzunar. Și vine aici, în construcții, unde nu putem concura cu cei acolo', exemplifică Nelu Simion Gheorghe.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

Dincolo de problemele legate de o depopulare, închiderea minei de cărbune, lipsa banilor la bugetul local, în urmă cu doi ani a mai apărut una, de parcă aici s-ar aplica proverbul românesc: 'La omul sărac, nici boii nu trag!'.

Cutremurele din 13 și 14 februarie 2023, apărute în județul Gorj, au afectat și 11 clădiri din Aninoasa. Construite în urmă cu mai bine de o sută de ani, unele dintre casele din Colonie, cum sunt cunoscute în oraș, au suferit distrugeri care au impus evacuarea a cel puțin o sută de persoane. Oamenii au fost mutați, de urgență, în locuințe tip container ce sunt amplasate pe terenul de sport și la fosta mină, cu promisiunea că vor primi spații locative noi. Unii au rămas, și acum, în containerele oferite de autorități, deși recunosc că le este foarte greu.

'Vara este foarte cald, iar toamna și iarna este frig și trage umezeală', doar atât ne spune o femeie grăbită, care a îndrăznit să iasă pe ploaia rece de afară pentru că are treabă la o rudă.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

Clădirile din Colonie își dezvăluie vârsta de la distanță - un șir de case cu un nivel, așezate pe o parte a drumului, care așteaptă o mână de ajutor. Ar trebui consolidate, însă costurile sunt foarte mari și nu se justifică din cauza vechimii lor. Și totuși, în câteva situații, locatarii au schimbat geamurile cu structuri noi, de termopan. Sunt acei locatari pentru care Colonia este locul în care au crescut și de unde nu vor să plece, în ciuda riscurilor la care se expun și care le-au fost explicate de autorități.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

În imediata apropiere, pe aceeași stradă, se construiesc blocurile noi, pe care autoritățile le-au promis celor afectați de cutremurele din iarna lui 2023. Sunt cinci asemenea clădiri la care se lucrează acum, cu bani alocați din fonduri guvernamentale. Până în decembrie, trei dintre blocuri ar putea fi gata, pentru ca oamenii care locuiesc în containere să se poată muta de acolo.

'În momentul acesta avem un procent de peste 80%, realizat la trei dintre aceste blocuri. Apreciem că undeva prin decembrie, oamenii ar trebui să se poată muta. În primul rând este vorba despre acele persoane care stau, în momentul de față, în containerele de pe terenul de sport și la fosta mină. Ulterior, după ce vor fi finalizate și celelalte blocuri, locuințele se vor atribui în special celor din clădirile afectate de cutremur și pe urmă altor familii, în funcție de anumite criterii stabilite printr-un regulament. Numărul cererilor de locuințe este foarte mare, de ordinul sutelor. Sunt familii de tineri care au nevoie să se mute într-o locuință', explică secretarul general al Primăriei Aninoasa, menționând că în oraș mai sunt în lucru un bloc de locuințe, iar alte clădiri sunt în reabilitare.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

Cât despre perspectiva orașului Aninoasa, interlocutorul nostru apreciază că, în viitorii ani, nu se vor întâmpla schimbări majore. Oamenii s-au orientat spre alte slujbe, local sau în alte orașe din Valea Jiului, iar viața își urmează cursul.

'Aici sunt oameni muncitori și în putere, la 40-45 de ani. Sunt harnici și gospodari. O parte dintre ei lucrează la minele din jurul Aninoasei, iar alții la firmele locale. Aici se produc confecții metalice pentru stații de sortare, se execută echipamente electrice, o firmă se ocupă cu sortarea hainelor second-hand și mai sunt și alte firme în oraș', detaliază Nelu Simion Gheorghe.

Foto: (c) Sorin Blada/AGERPRES

El spune că șansa comunității locale depinde de implementarea unor proiecte de infrastructură cu finanțări nerambursabile, dar și de spiritul civic al aninosenilor.

'Cred că, obținând fonduri nerambursabile, vom putea investi mai mult în infrastructură, în lucrări publice și asta va crește și nivelul de trai al locuitorilor. Spiritul civic va conta, pentru că depinde foarte mult de oameni ca tot ceea ce se face să se și întrețină. Este o muncă în echipă', conchide reprezentantul autorității locale. AGERPRES/(A, AS - redactor: Sorin Blada, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)