La Farcașa, liniștea obișnuită a unei localități montane nu trădează nimic din tumultul care a fost în urmă cu câteva luni.

E liniște doar pe străzi. În case, multă neliniște. Mai ales în zecile de locuințe inundate de viitura venită de la Broșteni, în noaptea de 27 spre 28 iulie.

Toamna s-a instalat mult mai repede decât în anii trecuți astfel că, la mijloc de octombrie, temperaturile au început să coboare noaptea până la minus opt grade Celsius.

Fumul din hornurile caselor se înalță într-un dans amețitor spre cer și duce cu gândul la poveștile spuse de bunici la gura sobei.

De data aceasta, însă, povestea este tristă. Sunt 210 gospodării care în mai puțin de jumătate de oră au căzut pradă viiturilor.

Singura consolare este că la Farcașa nimeni nu a pierit luat de ape. Dar viața își reintră greu în normal.

Pe prispele caselor încă zărești mobilier sau alte bunuri pe care oamenii le-au scos din mâl și le-au lăsat la uscat, în speranța că le vor mai folosi. E o speranță deșartă, dar pentru mulți e singura avere.

Alte gospodării nu mai arată, pe dinafară, proporțiile dezastrului de atunci. Dar când intri în case, tabloul e dezolant: pereți umezi, oameni care dorm pe saltele întinse direct pe jos pentru că nu au paturi, bunuri încă răvășite de furia naturii.

Sinistrații au primit ajutoare guvernamentale, locale, de la biserică și ONG-uri, de la oameni simpli. Solidaritatea în acele momente a fost fantastică, dar va mai dura până când lucrurile vor reintra în normal.

'În casă a rămas umiditate, fac foc mereu și deschid geamurile. Am scos tot parchetul și am pus în loc gresie. De dormit, dorm pe jos, pe niște saltele. Patul s-a rupt, când l-am mutat, din cauza mâlului. L-am aruncat, nu am mai avut ce face cu el. O să trec bine peste iarnă, am încredere că va fi bine...', ne spune Mihăiță Doru, unul dintre sinistrați.

E un caz fericit pentru că lucrează în Italia și a avut un ban pus deoparte, astfel că a avut cu ce să își cumpere suplimentar materiale de construcție.

Dar are un of pe suflet: nu găsește oameni care să vină la muncă, pe bani.

'Nu găsești oameni să lucreze, mă ajută un verișor și un unchi', spune el.

Vremea a devenit între timp inamicul cel mai mare al sinistraților.

În noaptea de luni spre marți, temperaturile au coborât la minus opt grade iar ziua abia se dezmorțesc pe plus. Asta îngreunează atât uscarea pereților caselor cât și lucrările care se mai fac în curți.

'Suntem la îngheț dar tot lucrăm. Am făcut o fundație din beton la gard, că s-a dus gardul jos în urma inundațiilor și acum vreau să dau cofrajul jos, să văd ce s-a întâmplat. Azi dimineață erau minus șase grade dar putem lucra betonul până la minus nouă grade', a explicat Daniel Scripcaru.

Alte gospodării, aceleași probleme: pereții se usucă greu, mobilierul din case a fost distrus complet, fosele septice sunt pline și emană mirosuri grele.

Primarul comunei Farcașa, Bogdan Țifui, a declarat că riscul producerii unor inundații în localitate nu a dispărut și că singura măsură este cea pe care a comunicat-o și la acea vreme ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor: îndiguirea râului Bistrița în zonele vulnerabile.

'În comuna Farcașa avem trei tronsoane neregularizate ale râului Bistrița. Zilele trecute am avut o comisie cu reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Siret Bacău, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Administrației Naționale Apele Române și Ministerului Mediului care au întocmit o notă conceptuală, au prins cele trei tronsoane lipsă. De asemenea, era un tronson de la confluența pârâului Farcașa cu satul Stejaru, care a fost prins și el în nota conceptuală, alături de pârâul Stejaru și pârâul Farcașa. Sperăm ca acest proiect să fie deblocat și să se facă aceste lucrări atât de necesare. Trebuie să înlăturăm cauza producerii inundațiilor, nu efectele. Statul s-a implicat după inundații cu sume foarte mari ca despăgubiri dar trebuie să prevenim inundațiile, nu să intervenim după', a spus, pentru AGERPRES, primarul Bogdan Țifui.

Edilul a găsit o soluție temporară, dar nu neapărat sigură, pentru a evita inundațiile. În primăvară, cu sprijinul reprezentanților Sistemului de Gospodărire a Apelor va fi excavat balastru din râul Bistrița și va fi realizat un dig de protecție provizoriu.

Dar dacă se va repeta nenorocirea din vara trecută, digul va fi spulberat iar casele oamenilor vor fi din nou inundate. Și nimeni nu poate garanta că nu vor exista și victime omenești.

Până la scenarii de acest tip rămâne realitatea dură a zilelor noastre: frigul a venit, iarna bate la ușă iar mulți dintre sinistrați își întind trupurile ostoite de ani și de muncă direct pe saltele întinse pe jos, între pereții umezi ai caselor și cu ochii umeziți de amărăciune. AGERPRES/(A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)

Foto: (C) GABRIEL APETRII/AGERPRES