Odată cu aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2025, am creat o rută deschisă de la Atlantic la Marea Neagră, afirmă comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, într-un interviu acordat AGERPRES.

Totodată, oficialul european subliniază, printre beneficii, că România ar putea înregistra o creștere anuală a PIB-ului de aproximativ 2%, datorită eliminării controalelor la frontieră pentru transportul rutier.

Comisia Europeană desfășoară în prezent prima evaluare Schengen a României, analizând domenii precum politica în materie de vize și gestionarea frontierelor externe, precizează comisarul Magnus Brunner, care va efectua luni o vizită la București.

Acesta se referă și la implementarea Sistemului european de intrare/ieșire (EES), pe care l-a numit coloana vertebrală digitală a noului sistem european de gestionare a frontierelor și care trebuie implementat până în aprilie 2026, inclusiv la punctele de trecere a frontierelor din România.

Vorbind despre controalele temporare din interiorul spațiului Schengen, Brunner explică modul în care Uniunea Europeană încearcă să găsească un echilibru între libertatea de mișcare și securitate. El abordează, de asemenea, provocările Pactului privind migrația și azilul și prezintă noile soluții propuse pentru returnarea migranților.


AGERPRES: România a aderat deplin la spațiul Schengen la începutul acestui an, cu o serie de condiții inițiale. A avut Comisia Europeană până în prezent vreo evaluare privind modul în care România și-a respectat obligațiile care îi revin ca membră deplină Schengen?

Magnus Brunner: Spațiul Schengen este una dintre realizările cele mai tangibile ale UE. Acesta are un impact real asupra vieții a peste 450 de milioane de europeni, stimulând turismul, reducând prețurile bunurilor și oferind oportunități de muncă și studiu. Dar și în moduri mai intangibile. Când Schengen a intrat în vigoare acum 40 de ani, a marcat o nouă eră de deschidere în Europa. Odată cu aderarea deplină a României și Bulgariei la 1 ianuarie 2025, am creat o rută deschisă de la Atlantic la Marea Neagră. Datorită eliminării controalelor la frontieră pentru transportul rutier, se preconizează că România va înregistra o creștere anuală de 2% a PIB, ceea ce va reprezenta un impuls important pentru economie.

Trebuie să garantăm protecția acestui spațiu comun de liberă circulație. România a depus eforturi considerabile pentru a îndeplini criteriile de aderare. România a dezvoltat un sistem național solid de guvernanță Schengen, iar aceste eforturi continuă și după eliminarea controalelor. Comisia efectuează în prezent prima evaluare Schengen a României, în cadrul căreia examinăm domenii precum politica în materie de vize și gestionarea frontierelor externe. Nu vreau să anticipez rezultatele, dar înțeleg că evaluarea decurge foarte bine.

AGERPRES: Considerați că fondurile europene alocate României pentru gestionarea frontierelor au fost utilizate eficient, și aveți în vedere suplimentarea acestora în contextul noilor provocări de securitate?

Magnus Brunner: Protejarea frontierelor noastre externe este o sarcină complexă. Am constatat că a trebuit să facem față unor noi amenințări la frontiera noastră estică, în special din partea Belarusului și a Rusiei. România are aproximativ 1.700 km de frontiere externe cu Ucraina, Moldova și Serbia. În același timp, am înregistrat o scădere cu 22 % a trecerilor ilegale ale frontierei din Turcia, ceea ce, evident, reduce și presiunea asupra României.

Am alocat României peste 220 de milioane de euro pentru securitatea frontierelor în perioada 2021-2027. Aceste fonduri au fost utilizate în mod eficient, consolidând supravegherea, formarea profesională și infrastructura de-a lungul frontierelor externe ale României. Având în vedere noile provocări în materie de securitate, Comisia este pregătită să își intensifice sprijinul prin finanțare suplimentară și asistență din partea Frontex, dacă este necesar. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE, am propus, de asemenea, triplarea finanțării în domeniile securității interne și migrației.

AGERPRES: Mai multe țări din spațiul Schengen mențin controale temporare la frontierele dintre ele, iar unele și le-au întărit, cum este cazul Danemarcei la frontiera cu Germania. Afectează această situație funcționalitatea spațiului Schengen și pot fi luate măsuri pentru remedierea ei sau este o perspectivă cu care ar trebui să ne obișnuim?

Magnus Brunner: Legislația Uniunii Europene permite statelor membre să introducă controale la frontieră atunci când este necesar pentru a proteja ordinea și securitatea publică, cu condiția ca aceste controale să fie temporare și bine coordonate între statele membre. Odată cu reducerea numărului de treceri ilegale ale frontierelor, introducerea noului Pact privind migrația și azilul și punerea în funcțiune a unor noi sisteme de ultimă generație pentru gestionarea frontierelor externe, se creează condițiile pentru eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne.

Ne concentrăm pe trei domenii principale.

În primul rând, consolidăm frontierele noastre externe. Și odată cu lansarea cu succes, săptămâna trecută, a noului sistem de intrare/ieșire, punem în aplicare unul dintre cele mai moderne sisteme informatice pentru gestionarea frontierelor externe. De asemenea, sporim în mod semnificativ resursele Frontex pentru a oferi asistență operațională țărilor UE în gestionarea frontierelor.

În al doilea rând, abordăm problemele legate de sistemul UE de gestionare a migrației. Aceasta înseamnă să punem ordine în casa noastră europeană. Reforma sistemului nostru ne va oferi proceduri de azil mai eficiente, o mai bună cooperare între statele membre și un sistem de returnare funcțional. Dacă vom reuși să punem în aplicare acest lucru, vom obține o schimbare remarcabilă în politica de migrație, care va fi în beneficiul spațiului Schengen.

Pe locul al treilea se află securitatea internă. Fie că este vorba de terorism, rețele criminale globale sau atacuri hibride sponsorizate de state, amenințările actuale depășesc frontierele Schengen și, de fapt, toate frontierele. Ceea ce înseamnă că trebuie să oferim și răspunsuri transfrontaliere. Prin noua noastră strategie de securitate internă, ProtectEU, ne străduim să îmbunătățim capacitatea operațională a Europol pentru a sprijini mai bine autoritățile naționale. Lucrăm pentru a îmbunătăți accesul la date în scopul aplicării legii. Și, mai presus de toate, trebuie să ne schimbăm mentalitatea pentru a anticipa și contracara amenințările imediat ce apar.

AGERPRES: Sistemul Entry/Exit (EES) a fost lansat la 12 octombrie și urmează să fie implementat gradual până în aprilie 2026, inclusiv în puncte de frontieră din România. Care sunt principalele provocări ale acestei tranziții și cum va sprijini Comisia Europeană statele membre pentru a asigura o aplicare uniformă, atât tehnic cât și operațional?

Magnus Brunner: Duminica trecută am lansat cu succes Sistemul EES în toate cele 29 de state membre ale Acordului Schengen. De duminică, fiecare stat membru înregistrează intrarea și ieșirea cetățenilor din țări terțe. Aproape un sfert din punctele de trecere a frontierei au început deja să funcționeze și, în total, am înregistrat peste jumătate de milion de deplasări.

EES constituie coloana vertebrală digitală a noului nostru sistem de gestionare a frontierelor și ne va permite să știm cine, când și unde intră în spațiul Schengen. Comisia și agențiile UE eu-LISA și Europol au colaborat cu autoritățile statelor membre pentru a asigura lansarea cu succes a EES.

Principala provocare va fi să ne asigurăm că implementăm noul sistem în mod eficient, fără a compromite fluxul traficului la frontieră, iar până în prezent am avut un început foarte bun, fără întârzieri înregistrate. Sunt încrezător că până în aprilie vom putea avea sistemul pe deplin operațional la toate punctele de trecere a frontierei.

AGERPRES: Ce garanții există că noul Pact privind Migrația și Azilul protejează suficient interesele statelor de la frontieră, cum este și România, și nu va pune presiune disproporționată pe acestea?

Magnus Brunner: Migrația este o provocare europeană care necesită soluții europene. Prin acest pact, am demonstrat împreună că UE poate obține rezultate. Acesta consolidează gestionarea frontierelor noastre externe și instituie un mecanism de solidaritate permanent, obligatoriu, dar flexibil, asigurând un echilibru între responsabilitatea de a proteja frontierele și solidaritatea de a acorda ajutor atunci când statele membre se află sub presiune.

În prezent, ne concentrăm pe asigurarea faptului că toate statele membre sunt pregătite pentru intrarea în vigoare a pactului în iunie 2026.

AGERPRES: Statele membre UE par tot mai reticente să accepte cote de migranți și unele dintre ele și-au exprimat opoziția față de acest lucru la Consiliul JAI din această săptămână. De asemenea, Comisia Europeană a amânat raportul anual privind migrația și azilul pe care urma să-l prezinte miercuri și în baza căruia urma să se dezvolte sistemul de 'solidaritate obligatorie'. Se confruntă țările UE cu un blocaj în aplicarea Pactului privind Migrația și Azilul?

Magnus Brunner: Pactul a fost conceput într-un mod flexibil, pentru a se asigura că toate statele membre contribuie, dar în moduri diferite. Este pentru prima dată când lansăm Ciclul Anual al Migrației în cadrul pactului și este, de asemenea, un exercițiu unic de această dată, deoarece nu va începe efectiv decât la jumătatea anului viitor. Așadar, nu suntem presați de termenul limită din ianuarie, așa cum s-ar întâmpla într-un an normal.

În prezent, ne luăm mai mult timp pentru a ține cont de situațiile diferite ale statelor membre și pentru a ne asigura că prezentăm o propunere care funcționează cu adevărat. Sunt în curs consultări strânse cu statele membre.

AGERPRES: Ați purtat discuții concrete cu statul român privind primirea de noi refugiați peste cota deja acceptată de autoritățile de la București? Poate România să-și asume mai mulți migranți decât a făcut-o deja?

Magnus Brunner: România a depus eforturi considerabile în ultimii ani pentru a se asigura că este pregătită pentru punerea în aplicare a Pactului, iar noi am colaborat îndeaproape cu guvernul român și cu ministrul (afacerilor interne, Cătălin) Predoiu pentru a ne asigura că este pregătită pentru punerea în aplicare a Pactului.

Solidaritatea poate lua multe forme - asistență financiară, asistență logistică sau chiar relocare. Dar alegerea revine statelor membre.

AGERPRES: Există temeri că Pactul ar putea alimenta discursuri anti-migrație și polarizare în unele state, inclusiv în România. Cum răspundeți acestor îngrijorări?

Magnus Brunner: Din punctul meu de vedere, prioritatea în materie de migrație ar trebui să fie aceea de a inspira încredere în rândul cetățenilor că avem control asupra a ceea ce se întâmplă în Europa. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să gestionăm migrația într-un mod echitabil și ferm, coordonând în același timp acțiunile noastre la nivel european. Acest lucru înseamnă stabilirea unor reguli clare cu privire la cine poate intra, rămâne și cine trebuie să părăsească UE. De asemenea, implică colaborarea pentru a aborda provocările comune.

Ceea ce oamenii așteaptă pe bună dreptate de la noi, instituțiile europene și guvernele naționale, este capacitatea de a aborda provocările cu care ne confruntăm. Trebuie să ascultăm preocupările oamenilor și să urmărim politici serioase care să ofere soluții pentru aceste preocupări. Și trebuie să lucrăm împreună, Comisia, statele membre și Parlamentul, pentru a realiza acest lucru.

AGERPRES: Recent ați participat la o întâlnire de lucru cu miniștri de interne din țări membre, la Munchen, unde s-a discutat despre planuri de înființare a unor centre de returnare pentru solicitanți de azil respinși din Europa care nu pot fi returnați în țările lor de origine. Centrele ar urma să fie amplasate cât mai aproape posibil de țările de origine și să fie gestionate de țări nemembre UE. Susține Comisia Europeană această idee? Cine ar fi responsabil pentru condițiile din aceste centre și pentru respectarea drepturilor persoanelor găzduite?

Magnus Brunner: Comisia aplică o abordare bidirecțională, care constă în realizarea de reforme structurale durabile și adoptarea de măsuri operaționale specifice, printre altele prin intermediul unor parteneriate globale cu țări partenere. Acordul asupra reformelor Pactului privind migrația și azilul a permis UE să treacă peste diviziunile din trecut și să consolideze o abordare comună în materie de migrație și gestionare a frontierelor. Cu alte cuvinte, punem ordine în casa noastră europeană și ne asigurăm că dispunem de cadrul juridic adecvat pentru a putea stabili proceduri rapide, eficiente și simplificate în materie de azil și returnare, precum și un sistem armonizat pentru gestionarea sosirii cetățenilor din țări terțe.

În același timp, știm că migrația nu începe și nu se termină la frontierele noastre, de aceea trebuie să continuăm să colaborăm cu țările terțe în cadrul unei abordări globale a gestionării migrației. Comisia colaborează cu statele membre în cadrul unei abordări de tip 'Echipa Europa' pentru a aprofunda parteneriatele globale bazate pe interese reciproce, printre care se numără adesea și migrația.

Această abordare a permis, de asemenea, intensificarea activității operaționale cu partenerii acoperind întregul spectru al cooperării în materie de migrație și relocare în toate domeniile cooperării legate de migrație și strămutări: abordarea cauzelor profunde, protejarea refugiaților și a migranților vulnerabili și abordarea provocărilor conexe, consolidarea gestionării frontierelor, prevenirea plecărilor ilegale și combaterea traficului de persoane sau a traficului ilegal de migranți, intensificarea returnărilor, readmisiei și reintegrării și crearea de căi legale.

AGERPRES: Mai multe țări membre UE, inclusiv România, s-au confruntat în ultima vreme cu pătrunderea pe teritoriul lor a unor drone, iar la nivel european s-a vorbit chiar de un zid antidronă. Inițiativele de acest gen țin de apărarea comună europeană și a statelor membre, dar consecința va fi că în următorii ani se va investi masiv în tehnologia dronelor. Credeți că acestea vor juca un rol mai important în protecția frontierelor în viitor?

Magnus Brunner: Dronele joacă un rol esențial în protejarea frontierelor noastre externe și în detectarea și supravegherea potențialelor amenințări. Cu toate acestea, atunci când sunt utilizate în mod abuziv, ele pot deveni instrumente care amenință securitatea noastră internă.

Chiar zilele trecute, Comisia a prezentat o foaie de parcurs concretă pentru pregătirea în domeniul apărării, inclusiv un calendar pentru ca inițiativa noastră europeană de apărare împotriva dronelor să fie gata la sfârșitul anului viitor. În plus, dorim să consolidăm regiunea cu ajutorul Eastern Flank Watch și al unui scut european de apărare aeriană.

Vom completa acest lucru din perspectiva securității interne. Trebuie să dezvoltăm sisteme de ultimă generație pentru combaterea dronelor în scopul asigurării securității civile și să ne asigurăm că aceste sisteme sunt interoperabile, la fel ca și celelalte sisteme de protecție a frontierelor pe care le-am construit. Pentru aceasta, avem nevoie de mai multe investiții, inovare și cooperare. Frontex a lansat o cerere de propuneri în valoare de 150 de milioane de euro pentru a ajuta statele membre să achiziționeze mijloace de supraveghere fără pilot, inclusiv drone. Și vom pune la dispoziție fonduri suplimentare - începând cu o contribuție suplimentară de 250 de milioane de euro - pentru a ajuta statele membre să achiziționeze drone civile și sisteme anti-drone.

Vom analiza modul în care putem aloca mai multe fonduri prin programul Orizont Europa, astfel încât UE și România să aibă acces la finanțare și să poată ocupa poziții de lider în domeniul dronelor.AGERPRES/(AS - redactori: Mariana Ionescu, Florin Ștefan, editor online: Anda Badea)