Miniștrii apărării olandez și finlandez au îndemnat miercuri toate țările membre ale NATO să-și crească cheltuielile pentru apărare și să-și arate 'solidaritatea' față de Ucraina prin sporirea ajutorului militar oferit Kievului în războiul cu Rusia, în urma amenințărilor președintelui american Donald Trump la adresa Spaniei după refuzul acesteia de a-și crește bugetul apărării la 5% din PIB, relatează agenția EFE.

În declarații date presei înaintea reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO, desfășurată la Bruxelles, ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, a încurajat 'pe toată lumea să-și intensifice' efortul militar, răspunzând unei întrebări despre contribuția redusă a unor țări europene din partea de sud a Alianței, precum Franța, Italia sau Spania, la cheltuielile militare sau la sprijinul militar pentru Ucraina.

'Cu cât așteptăm mai mult și nu acționăm, costul nu va face decât să crească. Cea mai bună și cea mai eficientă investiție pentru securitatea noastră este să sprijinim Ucraina acum și nu să așteptăm ca situația să se înrăutățească', a susținut ministrul olandez.

La rândul său, ministrul român al apărării, Ionuț Moșteanu, a asigurat că România, ca țară membră de pe flancul estic, se simte sprijinită, consemnează agenția EFE. 'Da, suntem sprijiniți, avem trupe aliate, aproximativ 5.000 de soldați, în special din SUA, Franța, Portugalia, Spania și Polonia', a subliniat Moșteanu.

De partea sa, ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a vorbit despre 'solidaritatea pe care toată lumea în Europa' trebuie să o arate prin asumarea 'unei părți juste din prețul ajutorării Ucrainei' și a anunțat că țara sa se va alătura programului PURL (acronimul din engleză pentru 'Lista de Cerințe Prioritare pentru Ucraina'), prin care susținătorii europeni ai Kievului cumpără din SUA arme și muniții pentru Ucraina.

'Știm că aceste arme sunt esențiale pentru Ucraina. Toate țările europene ar trebui să poată participa la acest program', a indicat ministrul finlandez, fără a avansa vreo estimare cu privire la contribuția financiară a Finlandei în inițiativa PURL, menționând că detaliile vor fi stabilite în săptămânile următoare.

Omologul său lituanian s-a arătat și mai insistent. 'Angajamentele de la (summitul NATO de la) Haga au semnificație numai dacă sunt actualizate. Nu avem nevoie cu adevărat de 5% (din PIB) pentru apărare în 10 sau 15 ani, ci acum', consideră ministrul lituanian, făcând referire la angajamentul prin care, în urma presiunilor lui Trump, statele europene membre ale NATO, cu excepția Spaniei, au acceptat să-și crească eșalonat cheltuielile de apărare pentru a atinge procentul de 5% din PIB până în anul 2035, defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică, etc.

Trump a amenințat marți din nou Spania cu represalii comerciale în urma refuzului de a se alinia acestui obiectiv. În replică, mai mulți membri ai guvernului de la Madrid au precizat că țara lor nu va ceda acestor presiuni.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat presei la finalul reuniunii de miercuri a miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței că mai mult de jumătatea dintre acestea s-au angajat să finanțeze achiziții militare din SUA pentru Ucraina prin inițiativa PURL, relatează agenția DPA.

Potrivit lui Rutte, mai multe țări au anunțat la această reuniune că se alătură respectivei inițiative, fără a le preciza. Totuși, în marja reuniunii, în afară de ministrul finlandez al apărării, omologii din Belgia și din cele trei state baltice (Lituania, Letonia și Estonia) au declarat că țările lor vor participa la programul PURL.

Șase state membre ale NATO, respectiv Germania, Canada, Olanda (Țările de Jos), Suedia, Danemarca și Norvegia au anunțat anterior astfel de angajamente financiare care însumează aproximativ două miliarde de dolari. Rămâne de văzut dacă alte mari țări europene, precum Franța, Italia sau Spania, se vor alătura în cele din urmă inițiativei de cumpărare de echipamente militare americane destinate Ucrainei.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Florin Ștefan, editor online: Gabriela Badea)