Republica Moldova trece la un nou model de securitate și protecție națională bazat pe profesionalizarea armatei, digitalizarea proceselor militare și alinierea la standardele europene, menținând, totodată, o abordare exclusiv defensivă, relatează miercuri Radio Moldova.

Noua Strategie militară pentru perioada 2025-2035, aprobată miercuri de guvernul premierului Dorin Recean, prevede reorganizarea structurii de forțe, modernizarea echipamentului, dezvoltarea apărării aeriene și cibernetice, precum și majorarea treptată a bugetului apărării până la 1% din PIB până în 2034, cu o utilizare eficientă și transparentă a fondurilor.

Strategia include 12 domenii prioritare, de la apărare aeriană și război electronic, la sustenabilitate, formarea conducătorilor militari și comunicare strategică.

Ea actualizează documentul din 2018 și a fost elaborată în contextul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina și de amenințările hibride din regiune. În strategie se afirmă că războiul din Ucraina a impus o reevaluare profundă a domeniului apărării, menționându-se amenințări concrete precum posibila extindere a agresiunii militare, prezența trupelor ruse în regiunea transnistreană, atacurile informaționale și cibernetice sau proliferarea armelor și a tehnologiilor militare moderne.

'Strategia definește politici de securitate militară pe termen lung, fiind aliniată cu Strategia securității naționale, cu Strategia națională de apărare, precum și cu tot cadrul normativ în vigoare', a menționat la ședința guvernului ministrul apărării, Anatolie Nosatîi.

Premierul Dorin Recean a declarat că dezvoltarea armatei naționale este o prioritate a guvernului în pofida criticilor unor politicieni care se opun investițiilor în apărare. El a spus că aceleași persoane 'au menținut armata națională în mizerie și dezordine timp de zeci de ani' și că un stat slab din punct de vedere militar devine vulnerabil în fața unui agresor.

'Ei ridică în slăvi Kremlinul, dar uită să spună că acesta cheltuiește 7% din PIB pentru războaie și 32% din buget. Asta înseamnă că fiecare al treilea dolar din bugetul Kremlinului merge să omoare copii, tineri și oameni în Ucraina', a afirmat Recean, adăugând că guvernul de la Chișinău va continua să 'investească în oameni și în armata națională' pentru a consolida securitatea țării.

Strategia reafirmă neutralitatea constituțională a R. Moldova, dar nu exclude cooperarea internațională. Neutralitatea, se precizează în document, 'nu înseamnă izolare sau renunțare la autoapărare, ci obligă statul să adopte toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, pentru a asigura independența și securitatea țării'.

Modelul este similar cu cel din Austria și Irlanda, unde participarea la exerciții și misiuni internaționale este compatibilă cu statutul de neutralitate atât timp cât nu implică alianțe de apărare reciprocă.

Printre cele mai importante direcții de acțiune figurează reorganizarea structurii de forțe, profesionalizarea personalului militar, modernizarea echipamentului și digitalizarea lanțului de comandă. Vor fi dezvoltate capacități de supraveghere și reacție aeriană, sisteme de detectare și recunoaștere (ISTAR), precum și structuri de război cibernetic menite să protejeze infrastructura militară și critică a statului. Armata va trece la un sistem modern de comandă, control și comunicații (C4), iar procesul de instruire va fi aliniat la standardele occidentale.

Potrivit Radio Moldova, strategia aliniază R. Moldova la arhitectura de securitate și apărare a Uniunii Europene. R. Moldova își propune să participe la misiuni internaționale de menținere a păcii sub egida UE, ONU și OSCE, dar și să își consolideze parteneriatele strategice cu România, Ucraina și alte state membre UE.

Totodată, documentul prevede dezvoltarea industriei de apărare, modernizarea infrastructurii militare și digitalizarea completă a proceselor de mobilizare și gestiune a rezerviștilor.

Fondurile vor fi direcționate cu prioritate către achiziționarea de echipamente moderne, instruirea militarilor, digitalizare și infrastructură logistică.

Procesul de implementare va avea loc în trei etape: 2025-2027 - investiții în infrastructura de bază și pregătirea personalului; 2028-2031 - achiziții de echipamente moderne și dezvoltarea capacităților proprii de mentenanță; 2032-2035 - atingerea capacității operaționale complete și asigurarea sustenabilității financiare.

R. Moldova se va sprijini în modernizarea apărării sale pe asistență externă oferită de UE, România, SUA, NATO și alți parteneri, conform textului.

Specialiștii în securitate salută noua strategie, dar avertizează că resursele financiare planificate sunt insuficiente. Potrivit expertului de la WatchDog, Artur Leșcu, atingerea pragului de 1% din PIB pentru apărare abia în 2034 nu va fi suficientă pentru modernizarea reală a armatei.

'Cu siguranță, e prea puțin. Trebuie să înțelegem că există o diferență enormă între poziția noastră și cea a țărilor NATO. Chiar și aceste țări, care au o situație militară mult mai bună, consideră că au investit prea puțin până acum. Pe când noi, din poziția noastră, ar trebui să investim dublu, triplu pentru a le prinde din urmă', a explicat Artur Leșcu pentru Radio Moldova.

Expertul mai afirmă că, înainte de orice, armata trebuie să devină atractivă pentru tineri.'Problema fundamentală o reprezintă cadrele. Armata trebuie să fie interesantă și din punct de vedere financiar. Oamenii își sacrifică timpul liber, viața de familie. Armata trebuie să ofere salarii și condiții care să-i convingă pe tineri să rămână', a punctat el.

În privința investițiilor, specialistul precizează că nu este nevoie de tehnică ultramodernă, ci de dotări de bază, mai ales pentru apărarea aeriană.

R. Moldova are în prezent cea mai mică armată din Europa, cu aproximativ 6.500 de militari activi și echipamente în proporție de 90% de proveniență sovietică.

În clasamentul global al puterii militare (Global Firepower), R.Moldova se află pe locul 134 din 145 de state, iar autoritățile își propun să urce cu cinci poziții până în 2026 și cu zece până în 2034, prin investiții susținute și reforme structurale, conform postului de radio menționat. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Lãzãroiu)