Shimon Sakaguchi, laureatul japonez al premiului Nobel pentru medicină din 2025, decernat luni la Stockholm, a declarat luni că speră ca acest premiu să contribuie la obținerea unor progrese în cercetările medicale din domeniul imunologiei și la descoperirea unor noi tratamente, informează AFP.

'Sper sincer că acest premiu va reprezenta o bună ocazie pentru a dezvolta mai mult acest câmp de cercetare pentru a se putea găsi aplicații concrete, mai ales pentru pacienți', a declarat Shimon Sakaguchi, cercetător în domeniul imunologiei la Universitatea din Osaka, într-o conferință de presă.

Premiul Nobel pentru medicină pe anul 2025 le-a fost decernat luni cercetătorului japonez Shimon Sakaguchi și celor americani Mary E. Brunkow și Fred Ramsdel pentru studiile lor asupra modului în care organismul controlează sistemul imunitar, în special pentru identificarea 'gardienilor sistemului imunitar'.

Shimon Sakaguchi consideră că cercetările suplimentare asupra sistemului imunitar uman ar putea duce la noi măsuri de prevenire și tratamente împotriva respingerii transplanturilor de organe, precum și la tratamente pentru boli precum cancerul.

'Cred că chiar și pentru bolile greu de tratat astăzi, există soluții, tratamente eficiente vor fi în mod inevitabil găsite, iar măsuri de prevenire vor fi și ele descoperite', a mai spus el, adăugând că premiul Nobel ce i-a fost decernat luni a fost pentru el 'o surpriză agreabilă'.

Comunicatul Comitetului Nobel

Cei trei cercetători au fost recompensați luni pentru 'descoperirile lor revoluționare privind toleranța imunitară periferică', o funcție care împiedică sistemul imunitar să dăuneze organismului, a precizat comunicatul de presă publicat de Comitetul Nobel întrunit la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.

În fiecare zi, sistemul nostru imunitar ne protejează de mii de microbi diferiți care încearcă să invadeze organismele noastre. Cu toții au forme și aspecte diferite, iar mulți dintre ei au dezvoltat asemănări cu celulele umane, ca o formă de camuflaj. Așadar, cum stabilește sistemul imunitar pe cine ar trebui să atace și pe cine să apere?

Laureații din acest an 'i-au identificat pe gardienii sistemului imunitar, celulele T regulatoare, care împiedică celulele imunitare să atace propriul nostru corp'.

'Descoperirile lor au fost decisive pentru înțelegerea noastră asupra modului în care sistemul imunitar funcționează și a motivului pentru care nu toți oamenii dezvoltă boli autoimune grave', a declarat Olle Kampe, președintele Comitetului Nobel.

Shimon Sakaguchi înota împotriva curentului în 1995, când a făcut prima descoperire importantă. La acea vreme, mulți cercetători erau convinși că toleranța imunitară se dezvoltă numai datorită eliminării celulelor imunitare potențial dăunătoare din timus, printr-un proces denumit 'toleranță centrală'. Sakaguchi a demonstrat că sistemul imunitar este însă mai complex și a descoperit o clasă de celule imunitare necunoscute până atunci, care protejează organismul de bolile autoimune.

Mary Brunkow și Fred Ramsdell au făcut o altă descoperire importantă în 2001, când au prezentat explicația motivului pentru care o anumită specie de șoareci era deosebit de vulnerabilă la bolile autoimune. Ei au descoperit că acei șoareci prezentau o mutație într-o genă, pe care au numit-o Foxp3. De asemenea, ei au demonstrat că mutațiile survenite în echivalentul uman al acelei gene provoacă o boală autoimună gravă, IPEX.

Doi ani mai târziu, Shimon Sakaguchi a reușit să stabilească o legătură între aceste două descoperiri. El a dovedit că gena Foxp3 controlează dezvoltarea celulelor pe care el le identificase în 1995. Aceste celule, cunoscute în prezent sub numele de 'celule T regulatoare', monitorizează alte celule imunitare și se asigură că sistemul nostru imunitar tolerează propriile țesuturi ale corpului uman.

Descoperirile celor trei laureați au condus la apariția domeniului toleranței periferice, stimulând dezvoltarea unor tratamente medicale pentru cancer și boli autoimune. Acest lucru poate duce, de asemenea, la transplanturi mai reușite. Mai multe dintre aceste tratamente se află în prezent în etapa unor studii clinice. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)