Recentele incursiuni ale dronelor în Europa arată că Rusia caută o 'escaladare', a avertizat în timpul unui summit joi la Copenhaga președintele ucrainean Volodimir Zelenski, lansând un apel câtre europeni să se mobilizeze alături de Ucraina, relatează France Presse.

Strategia Moscovei este 'simplă: divizarea Europei', a subliniat el în Zelenski joi în cursul summitului Comunității Politice Europene (CPE), care reunește aproape toate țările europene, cu excepția Rusiei și a Belarus.

'Trebuie să facem exact contrariul', a insistat președintele ucrainean, menționând în acest context prezența militarilor ucraineni trimiși la Copenhaga pentru a ajuta Danemarca, după survolul unor drone neidentificate în spațiul aerian al acesteia.

'Este doar începutul, prima etapă pe calea spre un zid anti-drone eficient pentru protejarea întregii Europe', a afirmat liderul Ucrainei, a cărui țară a dezvoltat o industrie de drone unică în Europa.

Președintele rus Vladimir Putin a respins acuzațiile și a avertizat că Kremlinul monitorizează îndeaproape 'militarizarea crescândă a Europei'.

'Răspunsul la amenințări va fi, cel puțin, foarte convingător. Spun bine, răspunsul. Noi înșine nu am inițiat niciodată o confruntare militară', a declarat Putin la Soci, în sud-vestul Rusiei.

Liderul rus a acuzat între altele Europa că împiedică o rezolvare a războiului în Ucraina și că desfășoară o 'escaladare permanentă' a conflictului. El a acuzat Europa că alimentează 'isteria' pentru a justifica cheltuielilor sale militare și a declarat că Rusia nu reprezintă o amenințare. 'Calmați-vă!', a lansat el.

După mai multe incursiuni rusești pe cerul european, între care peste 20 de drone în Polonia, Bruxellesul a propus celor 27 țări din UE să instituie un 'zid anti-drone'.

'Dronele care încalcă spațiul aerian european 'pot fi distruse. Punct final!', a declarat președintele francez Emmanuel Macron la summitul CPE de la Copenhaga.

Președintele român Nicușor Dan, a cărui țară a fost de asemenea survolată de drone rusești, a avertizat joi că forțele sale armate vor doborî următoarele aparate care îi vor încălca spațiul aerian, notează AFP.

Ideea de a constitui un 'zid anti-drone' a primit sprijinul mai multor state membre, dar fără a trezi entuziasmul altor câtorva, între care Germania. Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat 'rezervele', potrivit unui responsabil european, întrebând retoric despre costul acestei operațiuni și despre competența Uniunii Europene de a-l pune în practică.

'Vă rog, să lucrăm împreună la soluții coordonate care va face aceasta posibil', a pledat totuși Volodimir Zelenski.

Țările din sudul Europei sunt îngrijorate că ar putea fi lăsate în afara proiectului, care vizează în primul rând țările considerate a fi în prima linie a frontului, adică apropiate din punct de vedere geografic de Rusia.

'Când vorbim despre un zid anti-drone, vorbim despre toată Europa, nu doar despre o singură țară', a mai asigurat Zelenski.

Președintele ucrainean a cerut de asemenea europenilor să sancționeze mai eficient Rusia, vizându-i în special exporturile de petrol care finanțează în parte efortul său de război în Ucraina.

'Rusia are încă resurse pentru a continua să se bată și aceasta nu este corect', a afirmat Zelenski. Petroliere, unele sub sancțiuni, sunt încă utilizate de Rusia, 'aceasta trebuie să înceteze', a mai spus liderul ucrainean.

În acest sens, Emmanuel Macron a făcut apel joi la țările europene să se organizeze în 'strânsă coordonare' cu NATO, pentru a 'crește presiunea' asupra flotei navelor clandestine care permit Rusiei să-și exporte petrolul ocolind sancțiunile occidentale.

Kievul contează de asemenea pe un angajament financiar pe termen lung din partea aliaților săi europeni.

Pentru a se ajunge la aceasta, Comisia Europeană a propus utilizarea activelor rusești înghețate în Europa pentru a finanța un împrumut de 140 miliarde de euro Ucrainei, pe care îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti într-o zi despăgubiri de război, a explicat miercuri președinta comisiei Ursula von der Leyen.

Cele mai multe țări UE sunt favorabile acestui proiect, dar Belgia, unde se află majoritatea acestor active rusești înghețate în Europa, este foarte reticentă.

Premierul belgian Bart De Wever a spus joi că așteaptă garanții înainte de a putea să-și dea acordul. În absența acestora, 'vor trebui găsite alte mijloace pentru a finanța Ucraina', a afirmat el. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)