La 28 septembrie 2025, în Republica Moldova se vor desfășura alegerile parlamentare ordinare, în urma cărora vor fi aleși 101 deputați. Parlamentul Republicii Moldova este unicul organ legislativ și reprezentativ suprem al poporului.

Scrutinul, care va decide structura Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XII-a, va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale. Intrarea în Parlament este condiționată de atingerea pragului electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți, explică site-ul https://alegeri.md/.

Candidați la funcția de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot, care dețin cetățenia Republicii Moldova și care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani.

În cursa electorală au fost înregistrați 23 de concurenți electorali, din totalul de 32 de cereri depuse: 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți:

1. Partidul Acțiune și Solidaritate, program electoral 'Mergem în direcția corectă: UE, pace, dezvoltare': 104 candidați, cap de listă: Igor Grosu, președinte al PAS;

2. Partidul 'Democrația Acasă', slogan electoral 'E timpul să aducem Democrația Acasă': 88 de candidați, cap de listă: Vasile Costiuc, președinte al PPDA;

3. Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, program politic 'Du Moldova înainte'': 59 de candidați, cap de listă: Igor Munteanu, președinte al CUB;

4. Andrei Năstase, candidat independent, slogan 'Vocea ta în Parlament!';

5. Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, program de guvernare 'Curajul de a face dreptate. Curățăm calea spre Europa': 54 de candidați, cap de listă: Arina Spătaru, președinte al ALDE;

6. Olesea Stamate, candidat independent, slogan 'Cred în Moldova prosperă';

7. Partidul Social Democrat European, program de țară 'Construim viitorul acasă!': 86 de candidați, cap de listă: Tudor Ulianovschi, președinte al PSDE;

8. Partidul Național Moldovenesc, program electoral 'Generația care Unește': 54 de candidați, cap de listă: Dragoș Galbur, președinte al PNM;

9. Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, slogan 'Credem în Moldova!': 110 candidați, cap de listă: Igor Dodon, președinte al PSRM;

10. Blocul electoral 'Alternativa', slogan 'Alternativa este! De la teritoriu al dezastrului la vis împlinit': 106 candidați, cap de listă: Ion Ceban, președinte al MAN;

11. Mișcarea 'Respect Moldova', slogan 'Pentru o Moldovă condusă cu respect și competență': 101 candidați, cap de listă: Marian Lupu, președinte al MRM;

12. Blocul electoral 'Împreună', slogan 'Moldova poate mai mult!': 60 de candidați, cap de listă: Sergiu Tofilat, vicepreședinte al PS;

13. Liga Orașelor și Comunelor, slogan 'Cu fața spre popor!': 53 de candidați, cap de listă: Alexandru Bujorean, copreședinte al LOC;

14. Alianța pentru Unirea Românilor, slogan 'Unirea nu este un vis, este o necesitate!': 62 de candidați, cap de listă: Boris Volosatîi, președinte al AUR;

15. Victoria Sanduța, candidat independent, slogan 'Fără partid. Fără interese. Cu principii.';

16. Alianța 'Moldovenii', slogan 'Moldova va fi întotdeauna!': 57 de candidați, cap de listă: Denis Roșca, președinte al AM;

17. Partidul 'Moldova Mare', slogan 'Pentru Dumnezeu! Pentru pământ! Pentru moldoveni!': 56 de candidați, cap de listă: Victoria Furtună, președinte al PMM;

18. Blocul Unirea Națiunii, slogan 'BUN e votul cel mai bun!': 79 de candidați, cap de listă: Aurelian Silvestru, neafiliat politic;

19. Partidul 'Noua Opțiune Istorică', slogan 'Puterea celor uniți!': 55 de candidați, cap de listă: Dmitri Torner, prim-vicepreședinte al NOI;

20. Partidul Liberal, program 'Uniți pentru UE și Țara noastră!': 57 de candidați, cap de listă: Mihai Ghimpu, președinte al PL;

21. Uniunea Creștin-Socială din Moldova, slogan 'Împreună vom avea grijă de țară': 53 de candidați, cap de listă: Gabriel Călin, președinte al UCSM;

22. Tatiana Crețu, candidat independent, slogan 'Moldova are nevoie de oameni care să asculte cetățenii';

23. Partidul Nostru, slogan 'E timpul să fim împreună! Doar pentru Moldova!': 102 candidați, Renato Usatîi, președinte al PN.

Campania electorală a început la data înregistrării concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, și se încheie la data anulării înregistrării sau în ziua de vineri dinaintea scrutinului. Astfel, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2025 a început la 29 august și se încheie la 26 septembrie, potrivit sursei citate.

Cetățenii vor putea vota în cadrul a 2.274 de secții de votare: 1.973 pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii din stânga Nistrului, și 301 în afara țării. În circumscripția electorală Chișinău, inclusiv în suburbii, vor fi deschise 313 secții de votare. Fiecare alegător își poate verifica online secția la care este arondat pe pagina verifica.cec.md.

În România va fi cel mai mare număr de secții de votare de când se organizează alegerile democratice în Republica Moldova, potrivit declarațiilor ambasadorului Republicii Moldova, Victor Chirilă, într-un interviu acordat AGERPRES. 'Anul acesta vom avea 23 de secții de votare în 14 orașe ale României. În București vom avea cinci secții de votare, la Iași vom avea trei secții, de asemenea câte două secții de votare vom avea la Cluj, la Brașov, la Timișoara și în restul orașelor, cum ar fi, de exemplu, Oradea, Baia Mare, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Suceava, Galați, Constanța, Bacău, vom avea câte o singură secție de votare', a explicat Victor Chirilă.

Primele trei țări cu cel mai mare număr al secțiilor de votare din străinătate sunt: Italia (75), Germania (36) și Franța (26).


Scurt istoric al alegerilor parlamentare de la declararea independenței Republicii Moldova

Numerotarea oficială a legislaturilor parlamentare reamintește că Republica Moldova este succesoarea de drept a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM). Parlamentul de legislatura a XII-a (prin Hotărârea Sovietului Suprem din 23 mai 1991, RSSM a fost redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem - Parlament al Republicii Moldova), care a proclamat suveranitatea și independența Republicii Moldova, a fost ales în baza sistemului electoral majoritar, cu majoritate simplă, în două tururi de scrutin, amintește sursa citată.

După declararea independenței Republicii Moldova, una dintre sarcinile primordiale ale Parlamentului devenise elaborarea și adoptarea Constituției statului independent. Acest obiectiv era imposibil de realizat din cauza fragmentării componenței forului legislativ. În circumstanțele menționate, la 12 octombrie 1993, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 1608-XII, prin care s-a stabilit ca în ziua de 27 februarie 1994 să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.

Primele alegeri legislative de după declararea independenței Republicii Moldove s-au desfășurat la 27 februarie 1994. Învingător absolut a fost Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM), care a obținut 56 de mandate de deputat din 104, devenind partidul care a guvernat Republica Moldova în perioada 1994-1998.

În perioada 1994-2014, au avut loc opt scrutine parlamentare, dintre care patru au fost anticipate. În această perioadă, alegerile parlamentare s-au desfășurat în baza sistemului electoral proporțional, întreg teritoriul țării constituind o circumscripție electorală, în care au fost aleși deputații.

La 20 iulie 2017, au fost adoptate noile modificări ale Codului electoral, privind trecerea de la sistemul electoral proporțional la sistemul electoral mixt. Inițiativa de schimbare a sistemului electoral a fost lansată și promovată de Partidul Democrat din Moldova și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, cu susținerea Grupului Parlamentar Popular European.

În urma alegerilor parlamentare de la 11 iulie 2021, a fost ales Parlamentul de legislatura XI-a. În componența Legislativului au obținut reprezentare trei formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format trei fracțiuni parlamentare: Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul 'Șor', care în iunie 2023 a fost declarat neconstituțional, mai arată https://alegeri.md/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Andreea-Gabriela Onogea)