Într-o lume tot mai digitalizată, în care ecranele sunt pe cale să cucerească tot mai mult teritoriul bibliotecilor clasice și al librăriilor cu cărți tipărite, serviciile poștale sunt tot mai frecvent înlocuite de scrisorile online, iar plicurile cu felicitări transmise la aniversări sau diverse sărbători au fost înlocuite de variante aflate la un click distanță, scrisul de mână a fost vedeta concursului 'Marea Dictare Urbană' (MDU) care s-a desfășurat, duminică, în Piața Libertății din Timișoara.

Casa de Cultură a Municipiului Timișoara (CCMT), care a organizat prima ediție a evenimentului, a amenajat 500 de mese cu scaune, ca la școală, transformând Piața Libertății într-o imensă clasă, cu elevi de toate vârstele, de la 9 ani până la seniorii care au adunat 99 de toamne pe tâmple.

Directoarea CCMT, Camelia Mingasson, a declarat, pentru AGERPRES, că 'Marea Dictare Urbană' de la Timișoara este un concurs inedit, inspirat din proiectul parizian 'La Grande Dictee des Champs Elysees', al scriitorului și criticului literar Bernard Pivot.

Aflat la prima ediție, concursul, care aduce un omagiu special Limbii Române, s-a bucurat de o participare neașteptat de numeroasă, cu concurenți de toate vârstele, veniți și din județele vecine, care sunt fascinați de scrisul de mână, de arta scrisului frumos, caligrafia, de gramatica limbii naționale, dar și de dorința de a așeza pe coala de examen cele mai frumoase rânduri de literatură.

'Într-adevăr, limba română este într-un impas, în acest moment, și are nevoie de mobilizare publică, astfel încât să ne îndreptăm spre orizonturi mai bune. Am rămas surprinsă să constat că în doar câteva ore de la anunțarea concursului, toate cele 500 de locuri s-au ocupat, iar astăzi mai căutăm mese pe unde să se așeze și alți doritori să participe la Marea Dictare Urbană. Invitații speciali sunt actorii Medeea Marinescu, Bogdan Spiridon și Matei Chioariu. Cei doi actori timișoreni vor scrie două texte din autori români contemporani, despre Timișoara, iar ca element de departajare va fi un text deja preimprimat pe foile de concurs, în care au fost strecurate intenționat câteva greșeli, pe care concurenții va trebui să le corecteze. Ca criteriu de departajare este proba de caligrafie', a preciza Camelia Mingasson.

Organizatorii le-au asigurat tuturor concurenților foi și instrumente de scris.

O comisie formată de patru profesori de limba română și un președinte corectează lucrările, luni și marți, după care vor fi anunțate rezultatele.

Concursul are și premii atractive asigurate de sponsori: locul I primește 3.000 de lei, locul II va fi recompensat cu 2.000 de lei, iar locul III, cu 1.000 de lei, dar și multe alte premii speciale oferite de sponsor.

'De ce mai este important scrisul de mână? Pentru că stimulează procesele cognitive, îmbunătățește memoria și concentrarea, ajută la dezvoltarea limbajului, a conexiunilor interneuronale, se fixează mai bine informațiile în memorie, obligă creierul să proceseze informația mai profund, ajutând la reținerea și stocarea ei pe termen lung. Sunt multe beneficii pe care scrisul de mână le aduce. De aceea, noi am considerat că este bine să ne implicăm în susținerea evenimentului', a explicat sponsorul Marii Dictări Urbane, Florin Moldovan.

Privind rândurile 'elevilor' MDU, care și-au ocupat locurile înainte de a suna clopoțelul, remarci că limba română nu a capitulat în fața calculatorului, caligrafia rămânând o artă în care dansul mâinii exprimă sufletul cuvintelor așezat pe hârtie, fiind muzică pentru ochi.

'Am venit la acest concurs pentru socializare, dar și pentru a-mi reconstitui capacitatea intelectuală de a scrie și de a citi. Eu mă conformez întru totul regulilor Academiei Române. Tinerii de azi sunt foarte superficiali. Am copii, am nepoți, m-am străduit să-i învăț să scrie corect limba română. Cu ei am reușit, dar am văzut alți copii, care nu respectă nicio regulă', a declarat, Mihai Bonchiș, care are 83 de ani.

Miruna este în clasa a IV-a și a venit la concurs adusă de mamă.

'Îmi place să scriu de mână și voiam să văd care e diferența între felul în care scrii la școală, pentru că așa trebuie, și cum e să dai un test după dictare când nu e obligatoriu. Doamna învățătoare este foarte severă cu noi la scris', a povestit Miruna.

Arta scrisului frumos, caligrafia, apărută în culturile străvechi ale Egiptului Antic, când prin hieroglife se înregistrau istoria și religia, iar în China era practicată de elitele culturale, a avut un rol esențial în Europa Medievală, pentru transcrierea manuscriselor religioase în mănăstiri, unde s-au dezvoltat stiluri ca uncialul și carolingianul. În secolul trecut, caligrafia europeană a renăscut sub mâna lui Edward Johnston, considerat părintele caligrafiei moderne.

Pe teritoriul României de azi, caligrafia a apărut odată cu textul chirilic care se folosea pentru scrierea textelor bisericești și dezvoltându-se în secolele XIV-XV, când cultura slavă și influențele bizantine au câștigat teritoriu. Apoi, sub influența alfabetului latin, în secolul XVI, caligrafia a evoluat, odată cu tipografia.

'Transcrierea textelor sacre, prin caligrafie, era ea însăși o formă de 'participare la sacru', nu doar o formă de multiplicare a conținutului biblic. Cel care o realiza era, în felul lui, un mesager. Caligrafia, o modalitate de revelare a adevărului și frumuseții lui. Caligrafia era, așadar, un alt mod de a arăta că 'la început a fost Cuvântul'', a punctat, pentru AGERPRES, directorul Bibliotecii Județene Timiș, Tudor Crețu. AGERPRES / (A, AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES