Anca Dragu: Este prima conferință internațională pe care o organizează Banca Națională a Moldovei, conferință din domeniul cercetării, și ne axăm, după cum ați spus, pe noile tehnologii. Titlul este frumos și sugestiv: tehnologii noi pentru piețe clasice, for old markets. Și am reunit, într-adevăr, experți de nivel internațional. Avem participați din 14 țări. Ne uităm la tot ce înseamnă inovație, tehnologie și implicații pentru dezvoltare în domeniile acestea de plăți, infrastructură financiar-bancară, monedă digitală. Da. Republica Moldova este foarte avansată în ceea ce privește infrastructura de plăți, plăți digitale, plățile instant. Noi am lansat în 2024 plățile instant și avem un succes extraordinar în acest domeniu. Unul din trei cetățeni din Republica Moldova folosește plățile instant, sistemul acesta care de altfel se cheamă și foarte frumos - MIA. Unul din doi cetățeni care deține un cont într-o bancă folosește de asemenea plățile instant. Deci, în ceea ce privește plățile suntem un exemplu în regiune, fără modestie pot să spun lucrul acesta. Discutăm desigur despre implicațiile inovației în domeniul economic, în ecosistem, pentru a crea și a contribui la economii mai eficiente, mai competitive. Avem un panel (...) și despre rolul femeilor în finanțe și pentru a stimula participarea femeilor la nivel de top în sectorul financiar, un domeniu care este cumva deficitar în reprezentarea femeilor, cel puțin la nivel de conducere.

AGERPRES: Mai pregnant aici în Republica Moldova?

Anca Dragu: Republica Moldova stă mai bine decât multe alte state și tocmai de aceea noi ne luăm acest rol de lider și instituție și țară care să inspire și alte state.

AGERPRES: Ați mizat pe prezența aici la Chișinău a guvernatorului Băncii Naționale a Franței. Poziționează diferit acest eveniment Republica Moldova pe piața internațională a băncilor naționale?

Anca Dragu: Absolut. Conferința este realizată în parteneriat cu Banca Franței și cu Banca Națională a României și avem participarea guvernatorului Băncii Franței și viceguvernatorului Băncii Naționale a României, domnul Cosmin Marinescu. Da, în momentul în care avem 14 state participante, avem reprezentanți ai celor mai mari bănci centrale și instituții de cercetare din lume, cu siguranță vizibilitatea Băncii Naționale a Moldovei devine una foarte evidentă.

AGERPRES: Ce riscuri identificați pentru inflația din Republica Moldova pe termen mediu, în contextul în care s-ar putea adopta, sigur, măsuri de relaxare, dar și măsuri de întărire a politicii monetare?

Anca Dragu: Noi am început măsuri de relaxare a politicii monetare. Am avut o ședință de politică monetară și am avut a doua reducere a ratei de politică monetară, astfel încât în prezent această rată de referință, rată de politică monetară, este 6%. Anul acesta am avut un șoc inflaționist, la începutul anului, luna ianuarie, un șoc inflaționist care a venit tot din zona prețurilor la energie. A fost, practic, o ultimă etapă a reformei pieței de energie în Republica Moldova. Da, am avut o creștere a inflației în prima parte a anului, dar acum inflația a intrat pe un trend descendent. Suntem într-un proces de dezinflație și ne așteptăm ca, până la sfârșitul anului, rata inflației să intre în coridorul de țintire a inflației, adică să ajungă sub 6,5%, este partea superioară a acestui coridor. Și, de asemenea, pentru 2026 ne așteptăm ca rata inflației să rămână în coridorul de țintire, adică să avem acele condiții în ceea ce privește evoluția prețurilor, a inflației, care să asigure un model de creștere economică echilibrat.

AGERPRES: În ce măsură actualele politici de creditare sprijină consumul și investițiile private, fără a compromite stabilitatea sistemului bancar?

Anca Dragu: Ne uităm la aceste elemente. Pe de o parte ne uităm la accesul la finanțare pentru populație, pentru companii, dar, desigur, ne uităm și să asigurăm stabilitatea financiară, supravegherea bancară să fie una de calitate. Și să o luăm așa, pe rând. Creditul a crescut și a crescut încă destul de bine în economie. Avem o creștere de 3-4 puncte procentuale a creditului raportat la PIB pentru ultimul an și jumătate. Am crescut de la 23 - 24% din PIB la 27%. Suntem în continuare mult sub media europeană, dar cu un mix de politici care să asigure pe de o parte accesul la finanțare, pe de o altă parte să ne asigurăm că stabilitatea financiară se păstrează - vom putea să asigurăm această finanțare. Finanțarea este importantă pentru creșterea economică în general. Apoi ne uităm la sectorul bancar. Este un sector bancar robust, solid, bine capitalizat. Avem majoritatea acționariatului din zona Uniunii Europene. Ne uităm și la economisire și suntem încântați că și economisirea, dar și creditarea au loc preponderent în moneda națională. Asta înseamnă că cetățenii Republicii Moldova au încredere în moneda națională și acesta este un element cu care noi ne mândrim la Banca Națională a Moldovei.

AGERPRES: Cum răspunde Banca Națională a Republicii Moldova la provocările de integrare europeană? Ce politici considerați că sunt prioritare pentru a face față solicitărilor Uniunii Europene?

Anca Dragu: Banca Națională a Moldovei este implicată în procesul de aderare și de negociere. Suntem implicați în circa zece capitole din cele 33 de capitole de negociere. Trei capitole au ca instituție principală Banca Națională a Moldovei și aici aș menționa serviciile financiare, liberalizarea contului de capital și politici economice și monetare. Participăm, cum spuneam, în toate aceste formate, în formatele la nivel național, dar și în toate procesele de evaluare bilaterală și de discuții de la Bruxelles. Ce este important în acest proces? Pe de-o parte, administrativ vorbind, echipele care reprezintă Republica Moldova să fie și sunt unele de calibru profesional foarte solid. Prezentările cu care am mers, dialogurile, discuțiile au fost apreciate de colegii de la Comisia Europeană. Știți, am lucrat în trecut la Comisia Europeană și am acest feedback de la foștii mei colegi că ne prezentăm foarte bine în toate formatele de discuție de la Bruxelles.

Este foarte important, de asemenea, să facem uz de toate instrumentele pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziție și aici aș menționa două elemente. Unul ar fi planul de creștere. Planul de creștere este un proiect similar PNRR-urilor din statele membre ale Uniunii Europene. Este o combinație de reforme și investiții care să asigure creșterea rezilienței economice și o dezvoltare sustenabilă a economiei. Acest plan de creștere a fost întocmit, a fost aprobat la nivel național, la nivelul Comisiei Europene și este în implementare. Acest plan de creștere va asigura o accelerare a creșterii economice și, practic, o accelerare a procesului de convergență cu statele Uniunii Europene. În același timp, am avut un sprijin extraordinar din partea Uniunii Europene anul acesta, în momentul acestui șoc din partea prețurilor pe piața energiei. Practic, Comisia Europeană a venit cu 250 de milioane de euro ca sprijin în factură pentru diminuarea costurilor, astfel încât în această perioadă ne-am putut replia pe plan național și să ne asigurăm că următoarea iarnă trece în condiții mai bune. Deci, ce să facem? Să folosim instrumentele pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziție.

AGERPRES: Ce măsuri luați în calcul să adoptați pentru a crește reziliența sistemului bancar moldovenesc la eventuale șocuri externe? Și sunt foarte multe șocuri externe.

Anca Dragu: Sistemul bancar din Republica Moldova este unul foarte solid, bine capitalizat, cu lichiditate foarte mare. Toți acești indicatori sunt peste limitele pe care noi le considerăm a fi respectate. Ca atare, înseamnă că este loc de mai mult business, este loc de creștere a intermedierii financiare și ne uităm cu atenție pe partea de stabilitate financiară să ne asigurăm că băncile păstrează aceste buffere în bilanțurile lor, care să facă față tuturor șocurilor. Deci ne asigurăm că în sistemul bancar capitalizarea, pe de o parte, asigură creșterea activității, dar există și o pernă de siguranță în momentul în care ar putea fi șocuri. De altfel, tot o pernă de siguranță este și acest nivel ridicat al rezervelor obligatorii pe care noi le avem. Încercăm să reducem această rată a rezervelor obligatorii tocmai pentru a lăsa mai mulți bani în piață pentru business și a avea și partea de pernă de siguranță pentru întregul sistem bancar.

AGERPRES: Banca Națională a Moldovei a anunțat că vrea să utilizeze mai mult, într-o formă mai extinsă, instrumentele de inteligență artificială. Le folosiți deja?

Anca Dragu: Da, le folosim deja. Avem un mic departament în bancă, acolo dezvoltăm un instrument de inteligență artificială, are și un nume, se cheamă MIHAI. Și acest nou coleg strânge toată informația în ceea ce privește legislația, puncte de vedere, regulamente, circulare, tot ce a emis Banca Națională și în general ce este legislație în domeniul financiar bancar și ne ușurează munca. Deci avem acest nou coleg MIHAI.

AGERPRES: Și este eficient?

Anca Dragu: Este eficient și este în fiecare zi mai bun. Lucrăm să-l facem din ce în ce mai bun pe MIHAI. Și el merge la școală, ca orice alt coleg.

AGERPRES: Nu pot să nu vă întreb în finalul interviului ce efect ar putea avea rezultatul alegerilor parlamentare din 28 septembrie asupra întregii economii a Republicii Moldova, asupra politicilor pe care Banca Națională a Moldovei le implementează.

Anca Dragu: Continuarea procesului și parcursului european cred că acesta este rezultatul și direcția pe care noi vom merge. Republica Moldova, Banca Națională, noi vom continua să sprijinim parcursul european. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Alexandru Cojocaru)