Șvabi, sârbi, maghiari, muntenegreni, armeni, cehi, italieni, francezi, evrei sau croați, care trăiesc în Timișoara și în Banat, au sărbătorit, vineri seară, alături de români, în 'Sufrageria MulticulTim', amenajată în Piața Sfântul Gheorghe, diversitatea culturală, în cadrul Festivalului Minorităților.

La masa comună, s-au depănat amintiri povestite de bunici despre cum au ajuns strămoșii lor în Banat, fiecare nație purtând un simbol vestimentar definitoriu etniei, moștenit din familie, care va fi lăsat ca zestre identitară, mai departe, copiilor. Au degustat pogăcele austro-ungare (din aluat de cartofi, presărate cu chimen, care se servesc în dimineața tăierii porcului), roșii în paie (zacuscă afumată bulgărească), cârnați de casă uscați, șonc bănățean, liptauer șvăbesc, ouă umplute (după tradiția franțuzească), azimă adusă de la Tel Aviv, supă evreiască de gâscă, trupci cu brânză de vaci și cu mac, fasole bătută în ulei de dovleac (de la sârbi), friptură bulgărească de gâscă, sos de vișine, papricaș croat, sarmalele copilăriei, un deliciu universal, tort Doboș pregătit de slovaci.

Meniul din 'sufrageria multiculturală' a fost curatoriat de Ramona Rista, diplomat culinar, sub coordonarea maestrului Hajdo Ernest, împreună cu o echipă de maeștri bucătari, care au răspândit savoarea culinară într-un spațiu select, în porțelanuri fine și într-un decor din care nu au lipsit reproduceri ale lucrărilor plastice ale lui Ștefan Jager, 'pictorul șvabilor bănățeni'.

'Brandul meu ('Fata care gătește cu flori' - n.r.) a înflorit pe zi ce trece și s-a transformat într-o identitate de patrimoniu culinar pe care îl caut în sate românești, prin comunități românești și etnice din țară și străinătate. Este un proiect pilot pe care l-am gândit împreună cu Casa de Cultură a Municipiului Timișoara și cu Primăria Municipiului Timișoara. Este o degustare cu meniuri pe care le-am cules din comunități bănățene și sperăm să fie de succes și să-l oferim de acum și publicului. Sunt aproape 30 de etnii, unele tradiții se împletesc, dar și unele rețete care rămân în comunitatea respectivă. Este un proiect-manifest în care alăturăm HORECA, instituții, cultura, la masă, să și gătească, să discute, să se bucure de lucrurile care ne definesc din punct de vedere al originilor, să prețuim mai bine și să construim meniuri care vorbesc despre rădăcinile noastre', a declarat pentru AGERPRES Ramona Rista.

Despre comuniunea dintre etnii a vorbit și Borco Ilin, muzeograf în cadrul Muzeului Satului Bănățean din Timișoara.

'Pe noi sârbii ne reprezintă faptul că întâi am fost noi, apoi a apărut viața inteligentă, asta fiind zis într-un stil de fală bănățeană. Pe noi ne reprezintă anumite marcaje culturale, cum sunt gastronomia, muzica, iar pe cealaltă parte, o altă mentalitate, un alt fel de temperament pe care le-am moștenit din țara-mamă, dar aici, contopindu-ne cu românii și cu germanii, maghiarii, ne-am împrumutat și din valori și din defecte. Nu mă deranjează nimic. Totul este perfect așa cum este', arată Borco Ilin.

Andreea Oance, care reprezintă minoritatea germană din Timișoara și din Banat, ca ziarist la Allgemeine Deutsche Zeitung, spune că plecarea masivă a șvabilor din Banat a lăsat în urmă un gol cultural.

'Îmi place să cred că Timișoara nu și-a pierdut niciodată din acel spirit multicultural pe care l-a avut dintotdeauna și e bine să ne aducem aminte ce înseamnă să fim parte dintr-o asemenea comunitate multicoloră, multietnică. Această masă (Sufrageria MulticulTim), cu toate preparatele puse în față, tocmai aceasta arată: gustul Banatului dintotdeauna, care se păstrează și astăzi. Au plecat foarte mulți germani (șvabi - n.r.), ceea ce este o mare pierdere pentru oraș, pentru regiune. Dar sunt și foarte mulți care se întorc, pentru că sunt și dintre aceștia, încearcă să readucă în comunitate acel spirit care a fost lăsat uitării pentru o vreme. De mult timp aveam pe masă mâncăruri despre a căror origine nu știam, iar acum le aflăm sursa, dar și a culturii care a rămas în urma șvabilor bănățeni. Regret că nu am trăit prea mult timp acele vremuri când timișorenii se lăudau că vecinul din stânga vorbea germană, cel din dreapta ungurește, iar cel de vizavi, sârbește', spune Andreea Oance.

Roxana Morun, reprezentant al minorității germano-austriece, ai cărei strămoși vin de la Graz, este mândră că face parte din frumusețea multiculturalității Banatului.

'Pe masa acestei sufragerii văd preparate pe care le făcea bunica, sosul de vișine, iar ceea ce se întâmplă aici este o călătorie emoțională prin trecutul Banatului, al fiecăruia dintre noi, pentru că ceea ce este în farfurie este și în sufletul nostru, este vorba despre identitatea noastră', punctează Roxana Morun.

Directoarea Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, Camelia Mingasson, subliniază că, prin acest Festival al Minorităților, aflat la cea de-a XIII-a ediție, timișorenii își sărbătoresc diversitatea culturală.

'Avem muzică, dansuri tradiționale, ateliere, literatură, spectacole. Un element nou al acestui an este 'sufrageria multiculti', un proiect de avangardă culinară curatoriat de Romana Rista, diplomat culinar, cunoscută și ca 'Fata care gătește cu flori'. Evenimentul invită la masă toate comunitățile etnice timișorene, dar și jurnaliști sau influenceri aparținând acestora (...) și aduce laolaltă zestrea etniilor bănățene, de la francezii alsacieni și bulgarii pavliceni, la comunitatea evreiască, croații carașoveni sau cehii din Munții Banatului până la slovacii din Lunca Mureșului, șvabii dunăreni, maghiarii colinari și sârbii din pustă - fiecare cu povești și rețete transmise din generație în generație. O altă noutate este introducerea unui eveniment dedicat unei minorități etnice în legătură directă cu fenomenul, mult mai recent, al migrației, despre cum funcționează migrația: mituri și realități, un dialog care aduce o perspectivă personală și culturală asupra experienței migrației și provocărilor identitare', detaliază Camelia Mingasson.

Festivalul Minorităților face parte din viața și ființa Timișoarei.

'Alături de Ruga Timișoarei, acest festival merită să fie cunoscut mai ales de către generația tânără, căreia dorim să îi predăm ceea ce înaintașii noștri și noi clădim astăzi, astfel încât, peste ani, să ducă mai departe aceste obiceiuri și tradiții ale Banatului, ale Timișoarei', mai spune Camelia Mingasson. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Foto: (c) Otilia HALUNGA/AGERPRES