În fiecare an, la 9 septembrie este marcată Ziua internațională pentru protejarea educației împotriva atacurilor ('International Day to Protect Education from Attack'). Stabilită de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), printr-o rezoluție ce reafirmă dreptul la învățământ pentru toți și importanța asigurării unui mediu sigur pentru educație, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2020, potrivit www.un.org.

Ziua internațională pentru protejarea educației împotriva atacurilor a fost instituită printr-o decizie, în unanimitate, a Adunării Generale a ONU, care a solicitat UNESCO și UNICEF să conștientizeze situația dificilă a milioane de copii care trăiesc în țările afectate de conflicte armate. Rezoluția de proclamare a Zilei internaționale pentru protejarea educației împotriva atacurilor a fost prezentată de statul Qatar și susținută de alte 62 de țări, notează www.un.org.

Potrivit rezoluției ONU, guvernele au responsabilitatea principală de a oferi protecție și de a asigura tuturor elevilor educație de calitate incluzivă și echitabilă la toate nivelurile, în special celor aflați în situații vulnerabile. În plus, documentul subliniază necesitatea intensificării eforturilor și a creșterii finanțării pentru promovarea unui mediu educațional sigur și de protecție în situații de urgență umanitară, luând toate măsurile necesare pentru a proteja școlile, cursanții și personalul didactic de eventuale conflicte armate.

Declarația privind școlile sigure a fost deschisă spre aprobare statelor în mai 2015, la Oslo, Norvegia. Este un angajament politic pentru a proteja mai bine elevii, profesorii, școlile și universitățile în timpul conflictelor armate, pentru a sprijini continuarea educației în timp de război.

În 2025, la șase ani de la prima celebrare a Zilei internaționale pentru protejarea educației împotriva atacurilor, violența împotriva educației continuă să se intensifice. Între 2022 și 2023, au avut loc aproximativ 6.000 de atacuri care au vizat elevi, educatori și instituții de învățământ, iar peste 10.000 de elevi au fost uciși, răpiți, arestați sau răniți, menționează https://www.un.org/.

Astfel de atacuri în zonele de conflict au atins niveluri alarmante. În ultimul an, s-a înregistrat o creștere cu 44% a atacurilor asupra școlilor, ceea ce a dus la moartea, răpirea și traumatizarea a mii de elevi și profesori. Aceste încălcări amenință nu doar vieți individuale, ci viitorul unor comunități întregi.

ONU continuă să pledeze pentru accesul sigur la educație, îndemnând țările să investească în sisteme educaționale reziliente și să implementeze pe deplin Declarația privind școlile sigure.

Raportul anual al secretarului general al ONU privind copiii și conflictele armate în anul 2024 prezintă un bilanț cutremurător al violenței îndurate de copii în zonele de conflict. Raportul verifică un număr de 41.370 de incidente, cel mai mare număr de încălcări grave ale drepturilor copiilor în conflicte armate de la intrarea în vigoare a mandatului privind copiii și conflictele armate, acum aproape 30 de ani. Țările cu cele mai ridicate niveluri de încălcări în 2024 au fost Israelul și teritoriile palestiniene ocupate, în special Fâșia Gaza, R.D. Congo, Somalia, Nigeria și Haiti. Majoritatea încălcărilor grave au înregistrat o creștere în 2024, inclusiv atacuri asupra școlilor (44%) precum și violuri și alte forme de violență sexuală (34%).

În timp ce anul 2024 a marcat cea de-a 35-a aniversare a Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului, anul 2025 marchează 25 de ani de la adoptarea protocolului care interzice recrutarea copiilor sub 18 ani în forțele armate, precum și 20 de ani de la apariția Rezoluției 1612 a Consiliului de Securitate al ONU, care a creat mecanisme de monitorizare și raportare a încălcărilor drepturilor copiilor în situații de conflict, se mai subliniază, între altele, pe https://www.un.org/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Andreea Preda)