Deputații francezi au răsturnat guvernul, respingând luni votul de încredere solicitat de prim-ministrul François Bayrou după prezentarea unui buget de austeritate pentru Franța, și aruncând țara într-o nouă criză politică, transmite AFP.

Potrivit unor surse din anturajul premierului, acesta îi va înainta marți dimineață demisia sa președintelui Macron.

Emmanuel Macron 'îl va primi mâine pe prim-ministrul François Bayrou pentru a accepta demisia guvernului', a anunțat ulterior Palatul Elysée într-un comunicat.

Președintele 'ia act' de căderea guvernului François Bayrou și 'va numi un nou prim-ministru în zilele următoare', adaugă comunicatul.

Împotriva acordării încrederii au votat 364 de deputați din rândurile opoziției, mergând de la extrema dreaptă la extrema stângă. Numai 194 de deputați, proveniți din rândul coaliției guvernamentale, au votat pentru.

François Bayrou a lansat luni în Adunare un ultim strigăt de alarmă privind situația economică a Franței, a doua economie din UE, evocând o 'probă a adevărului', în condițiile unei 'supraîndatorări' ajunse la 114% din PIB.

'Dominați de armate sau dominați de creditorii noștri din cauza datoriei care ne scufundă, în ambele cazuri ne pierdem libertatea', a avertizat Bayrou de la tribuna Adunării Naționale (camera legislativă inferioară), unde a angajat răspunderea guvernului pe proiectul de buget, ce prevedea economii de 44 miliarde de euro pentru 2026.

Toate privirile se îndreaptă acum spre președintele Macron, obligat să găsească un al treilea prim-ministru după decizia sa de a dizolva Adunarea Națională în iunie 2024. Alegerile care au urmat au rezultat în trei blocuri (alianța de stânga, centru-dreapta, extrema dreaptă) fără o majoritate în Adunare și au aruncat țara într-o instabilitate cronică.

Emmanuel Macron a exclus deocamdată posibilitatea unei noi dizolvări a Adunării Naționale.

Organizarea de noi alegeri 'nu este o opțiune, ci o obligație', a declarat luni Marine Le Pen, al cărei partid RN și aliații săi sunt creditați, în caz de anticipate, cu 33% din sufragii, în fața stângii și a taberei prezidențiale.

La rândul său, Partidul Socialist a repetat în ultimele zile că stânga, plasată pe locul al doilea la ultimele legislative, ar trebui să preia șefia guvernului.

'Noi suntem pregătiți, să vină să ne caute', a spus președintele grupului socialist din Adunare, Boris Vallaud, referindu-se la Emmanuel Macron.

'Problema actuală în Franța este că fiecare (dintre partide) are linii roșii (care) fac total imposibilă formarea unei coaliții. Nu există o coaliție majoritară care să poată rezista', a apreciat pentru AFP Mathieu Gallard, de la Institutul de sondare Ipsos.

Într-un context de sfidare generalizată față de Emmanuel Macron, a cărui cotă de popularitate a atins cel mai scăzut nivel de la accederea la putere în 2017 (77% dintre francezi sunt nemulțumiți, conform unui recent sondaj), există mai multe scadențe care ar pleda pentru o vacanță scurtă.

O mișcare cetățenească născută în vară pe rețelele sociale sub sloganul 'Să blocăm tot', susținută de unele sindicate și de stânga radicală, a chemat la paralizarea țării miercuri.

Ansamblul organizațiilor sindicale a chemat la grevă și manifestații pe 18 septembrie.

Vineri, agenția de notare Fitch urmează să anunțe ratingul datoriei franceze, cu o posibilă retrogradare în contextul de incertitudine actual.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lãzãroiu)