Satul tulcean Sarichioi, una dintre cele mai importante comunități de ruși-lipoveni din România, a găzduit, la finalul săptămânii trecute, regata Nod în papură, un concurs de lotci cu vele ale căror premii au fost acordate de campionul mondial la canoe, Cătălin Chirilă, și care a adus în prim-plan bărcile din lemn cu vele, mai puțin folosite în momentul de față.

Regata a fost organizată de asociația Nod în papură, înființată în anul 2023, la inițiativa membrilor trupei Zagăn, Alexandru Onofrei, Cristian Mocanu și Vlad Bejan, iar pe pagina de socializare, unul dintre obiectivele ei prezentat metaforic, 'desfacerea nodurilor lipsă din mediul în care trăim', este strâns legat de tradiție, mediu și comunitate.

'Eu vreau să propun lotca pentru a fi înscrisă în patrimoniul UNESCO. De la 10 ani fac ce m-a învățat bunicul meu. După o întâmplare ciudată în care i s-a furat motorul de 13,5 cai putere, a mers o lună cu vela la scuturat seci, am fost cu el și am văzut ce înseamnă asta, iar de atunci a devenit modelul meu', a declarat, pentru AGERPRES președintele asociației Nod în papură, Alexandru Onofrei.

Regata a început vineri după-amiază, în mini-portul din Sarichioi, de pe malul lacului Razelm, cu un târg gastronomic, cu primele probe ale participanților pe lac, supravegheate de Clubul Nautic Român (CNR), cu proiecția în aer liber a filmului 'Operațiunea Monstrul', regizat de Manole Marcus, dar și cu o seară de povești 'Tainele apei', cu pescari și instructori de navigație.

Concursul lotcilor cu vele a avut loc sâmbătă, a reunit opt echipaje la start, iar printre participanții la concurs au fost și tineri născuți în satul Sarichioi, stabiliți în alte localități din țară.

'Mi-a plăcut maxim evenimentul și l-am susținut pe Alex cu tot dragul, pentru că i-a fost greu, iar Sarichioiul nu este obișnuit cu astfel de evenimente. Cred că festivalul a crescut valoarea satului. Mulți din localitate nu știm să folosim vela și Alex a readus interesul pentru o activitate de demult', a afirmat Iuliana Lovin, voluntară la ediția de anul trecut a festivalului și, alături de un coleg din Tulcea, responsabilă cu relaxarea participanților care au vrut masaj în timpul ediției de anul acesta a evenimentului.

La concurs, Iuliana, stabilită acum în Constanța, a participat alături de prietenii ei și a obținut locul al III-lea.

'Iuliana a fost căpitanul echipei pentru că, fără un manager bun, nu merge nimic. Cred că în fiecare an vom veni aici și vom repeta experiența', a afirmat Pavel Constantin.

Pentru membrii comunității de ruși lipoveni din Sarichioi, în mod tradițional, sâmbăta, ziua în care s-a desfășurat concursul lotcilor cu vele, este una dedicată familiei, reculegerii, pregătitoare participării la slujba religioasă de duminica dimineața, dar sportul și concertele tinerilor i-au atras inclusiv pe localnici în miniportul de pe malul lacului Razelm.

'E un gest frumos. Să se știe de comuna Sarichioi. Nu contează că suntem un sat de lipoveni. Contează lotcile de acum 200, 300 de ani. Străbunicii noștri numai cu vele au umblat, fără motoare, și la mare, și la pescuit. Acum, tineretul măcar să învețe ce au făcut ei', a declarat Artamon Conon, în vârstă de 70 de ani.

Festivitatea de premiere a fost oficiată de dublul campion mondial la canoe, Cătălin Chirilă, născut în satul Sarichioi.

'Îmi aduc aminte de prima noastră ieșire în lotca bunicului lui Alex. A fost o ieșire pe furiș. Aveam 12 sau 13 ani și atunci am experimentat barca cu vele. Am ieșit pe lacul Razelm și acum realizez că a fost magnific', și-a amintit Cătălin Chirilă.

Unul din membrii echipajului care a obținut locul I al regatei Nod în papură, Cătălin Bucioc, le oferă turiștilor posibilitatea de a merge pe lac în bărci fără motor.

'Partea dificilă a fost când s-a schimbat direcția vântului și trebuia să ridicăm vela. E nevoie de forță. Pentru noi toți, a fost o experiență unică', a afirmat Cătălin Bucioc.

În bărci au fost și reprezentanții CNR, pentru ca toate echipajele participante să ajungă în siguranță la mal.

'A fost un concurs complicat, pentru că noi, pe bărcuțele astea, am fost pentru prima oară în viața noastră. Din acest motiv am venit și noi, pentru experiențe noi. Printre competitori, cred că sunt și viitori campioni naționali', a afirmat administratorul CNR, Robert Popa.

În târgul gastronomic, oamenii au avut din ce alege, dar cea mai vizitată pare să fi fost toneta cu înghețată, copiii participanți la atelierul de bărci din hârtie fiind premiați la finalul acțiunii.

'De aproape 20 de ani, fac ateliere pentru copii. Cred că activitățile pe care le facem sunt doar pretexte pentru povești. De la mic la mare, de când începem să înțelegem un pic de lucruri, avem nevoie de poveste. Fie că avem 3 ani, fie că avem 103 ani, trăim din poveste. Restul activităților sunt doar pretexte', a explicat îndrumătorul Cornel Mihalache rostul atelierului de făcut bărci din hârtie pentru copii.

A doua seară a festivalului s-a închis cu concertele susținute de Zagăn și Jurjak, dar duminică dimineața doar câțiva pescari au ajuns pe malul lacului pentru a asista la un recital lipovenesc susținut la ora 06:30 de Lucica Buhaev, administratorul Centrului comunitar Ivan Patzaichin-Mila 23, acompaniată la armușcă de Alexandru Onofrei.

'Evenimentul de aici a ieșit frumos, dar cred, în același timp, că tinerii artiști ar trebui mult mai bine susținuți decât sunt. Dacă fac ceva, nu fac pentru ei, ci pentru întreaga comunitate. Și eu cred că și autoritățile ar trebui să susțină mai mult aceste evenimente', a afirmat administratorul Centrului comunitar Ivan Patzaichin-Mila 23, Lucica Buhaev.

Spectacolul de teatru 'Omule', regizat de Mike Săvuică, oferit de Unfortunate Thespian, a transmis spectatorilor și mai multă emoție, chiar dacă tinerii actori au jucat pe un ponton îngust, din lemn, în bătaia vântului, iar pe fundal se auzeau clopotele trase în timpul slujbei religioase.

'Parcă spectacolul a prins și mai mult sens, am fost și mai aproape de public și a fost o experiență nouă pentru noi. A fost puțin dificil, dar cred că ne-am descurcat și tot peisajul, și vântul, și sunetul apei au contribuit la un alt contur al spectacolului', a declarat actrița Ioana Mărăscu.

La final, publicul a apreciat reprezentația.

'A fost genial, emoționant, mi-au dat și lacrimile. Cred că și cadrul a contribuit foarte mult la toată atmosfera. Spectacolul mi s-a părut mai mult o rugăciune. Chiar am simțit ca și cum aș fi fost la slujba de duminică', a spus una dintre spectatoare.

Toate unitățile de cazare din satul Sarichioi au avut locurile ocupate la finalul săptămânii trecute, unii proprietari susținând că până și șezlongurile au fost rezervate pe timpul nopții.

'Festivalul a adus mulțumire materială, pentru că din start se fac rezervări, dar personal este și o bucurie să vezi că asemenea evenimente de nișă se întâmplă în comunitatea noastră. În general, oaspeții vin la noi, dar mai mult la final de săptămână', a spus administratorul unei pensiuni din sat, Petrică Andrei.

Apele lacului Razelm sunt foarte scăzute, iar localnicii spun că nu au mai fost cote atât de mici de foarte mulți ani.

'Nivelul mic al apei nu e din cauza pescarului, ci din cauza noastră. Cred că de la agricultură. Nu e broască, nu e guvid, gingirică, iar pe astea nu le braconează nimeni și, uite, că nu sunt. Sunt mai sensibile (la poluare - n.r.). Apa asta e maro-vernil și e bolnavă, dar asta e', a spus Vanea R., pescar din Sarichioi.

La fel ca mulți alți pescari din sat, el nu mai folosește vela de foarte mulți ani, pentru că barca cu care merge pe lac și în Marea Neagră are motor și nu întotdeauna vântul ține cu pescarii.

Finalul festivalului, care anul acesta a durat trei zile, spre deosebire de anul trecut, a coincis cu târgul satului, de unde oaspeții și-au putut cumpăra produse alimentare, dar și haine și alte bunuri necesare unei gospodării.

Regata Nod în papură a fost organizată în parteneriat cu Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și a fost susținută de Primăria comunei Sarichioi și Consiliul Județean Tulcea, alături de mai multe firme private.

Aflat pe malul lacului Razim, satul Sarichioi este recunoscut drept una dintre cele mai importante comunități de ruși lipoveni din România, mare parte a populației respectând obiceiurile religioase învățate în familie. Principalele activități ale populației sunt agricultura și pescuitul, în ultimii ani în zonă dezvoltându-se mai multe pensiuni turistice. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)