Croația a exclus vineri trimiterea de trupe într-o misiune multinațională de menținere păcii în Ucraina și de furnizare a unor garanții de securitate pentru această țară, în timp ce Slovenia a precizat că ar putea face acest lucru doar în cadrul unei misiuni conduse de ONU, relatează agenția EFE.

'Nici nu suntem pregătiți, nici nu dorim, nici nu plănuim să trimitem armata croată în Ucraina', a subliniat ministrul croat al apărării, Ivan Anusic, adăugând că țara sa va continua să sprijine ferm țara invadată de Rusia în alte moduri.

Oficialul croat a făcut aceste remarci în timpul semnării la Zagreb a unui acord de cooperare în domeniul apărării cu țara vecină Slovenia.

Omologul său sloven, Borut Sajovic, a declarat că țara sa ar putea lua în calcul să trimită trupe în Ucraina doar ca parte a unei potențiale misiuni conduse de ONU, o desfășurare care în acest caz ar trebui aprobată de Consiliul de Securitate al ONU, unde Rusia și China au drept de veto.

O serie de țări care susțin militar Ucraina în așa-numita 'Coaliție a Voinței' au anunțat deja că nu vor trimite trupe în Ucraina ca garanție de securitate pentru această țară în cazul unui acord de pace cu Rusia, sau că încă examinează această chestiune. De pildă, țări precum Italia sau Polonia au respins categoric orice contribuție cu trupe la viitoare garanții de securitate pentru Ucraina, în timp ce Germania a transmis că va decide asupra unui eventual angajament cu trupe numai după ce va fi clarificat în ce vor consta concret aceste garanții, inclusiv în ceea ce privește implicarea Statelor Unite.

Cu toate acestea, la finalul unei noi întâlniri a acestei coaliții, la care a avut loc și o discuție prin videoconferință cu președintele american Donald Trump, gazda reuniunii, președintele francez Emmanuel Macron, a susținut joi că 26 de țări, adică majoritatea celor participante în 'Coaliția Voinței', au promis o forță de 'reasigurare' cu prezență 'la sol, pe mare sau în aer'' pentru a oferi Ucrainei garanții de securitate în perioada postbelică.

Dar Moscova a transmis deja de mai multe ori că respinge orice desfășurare de trupe străine în Ucraina, subliniind că pentru Rusia tocmai apropierea NATO de granițele sale este una dintre cauzele conflictului, lucru reafirmat vineri de președintele rus Vladimir Putin. 'Aceasta este una dintre cauzele originare ale conflictului, apropierea Ucrainei de NATO. Prin urmare, dacă apar trupe acolo, mai ales acum, în timpul acțiunilor militare, acestea vor fi ținte legitime', a avertizat Putin. Trupele străine în Ucraina vor rămâne o țintă a Rusiei chiar dacă se va ajunge la un acord de pace, a adăugat liderul de la Kremlin.

De partea sa, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut vineri ca militarii occidentali să vină în Ucraina 'cu miile' pentru a oferi țării sale suficiente garanții de securitate care să prevină o nouă invazie rusă.

Seria de întâlniri la nivel înalt impulsionată de Trump după summitul avut cu Putin în Alaska pe 15 august nu a condus la rezultate concrete către încetarea războiului ruso-ucrainean. În timp ce Putin este interesat în primul rând de chestiunile teritoriale, Zelenski refuză orice cedare de teritorii către Rusia și este interesat, împreună cu susținătorii săi europeni, de garanțiile de securitate pentru Ucraina, în special desfășurarea de trupe occidentale în această țară. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că europenii nu fac decât să împiedice soluționarea conflictului prin insistența lor de a trimite trupe în Ucraina.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu)