Designerul italian Giorgio Armani, 91 de ani, a murit la Milano, înconjurat de familie, conform unui anunț făcut joi de reprezentanții săi, transmite Reuters.

'Cu nemărginită durere, Grupul Armani anunță moartea creatorului, fondatorului și neobositei sale forțe motrice: Giorgio Armani', conform comunicatului casei de modă, în care nu se precizează cauza decesului.

'A lucrat până în ultimele zile, dedicându-se companiei, colecțiilor și numeroaselor proiecte în desfășurare și viitoare', a precizat compania.

Numele lui Giorgio Armani a devenit sinonim cu stilul și eleganța Italiei moderne. El a combinat flerul unui designer cu perspicacitatea omului de afaceri, conducând o companie care avea încasări de aproximativ 2,3 miliarde de euro pe an.

Spitalizarea pentru o afecțiune nespecificată l-a obligat anul acesta, pentru prima oară în întreaga carieră, să lipsească în lunile iunie și iulie de la două defilări de modă la care Casa Armani a participat.

Supranumit 'Re Giorgio' - Regele Giorgio - creatorul de modă a fost cunoscut pentru minuțiozitatea și perfecționismul cu care superviza fiecare detaliu al colecțiilor sale și fiecare aspect al afacerii pe care o conducea, de la publicitate și până la aranjarea frizurii modelelor sale înainte de a păși pe catwalk.

Totul a început cu un sacou. Giorgio Armani a răsucit pe toate părțile piesa vestimentară unghiulară - rupând căptușeala, ajustând proporțiile, mutând nasturii - până când a rămas cu ceva suplu precum un cardigan și ușor ca o cămașă.

'Îndepărtând orice rigiditate din haină și descoperind o naturalețe neașteptată', așa cum a spus el ani mai târziu. 'A fost punctul de plecare pentru tot ce a urmat.'

Această reinterpretare a sacoului din anii 1970 avea să fie declarația sa de intenție ca designer de modă.

Eleganța, susținea el, însemna simplitate. Acest principiu, aplicat cu mare apreciere de-a lungul unei cariere de cinci decenii, avea să producă costume minimaliste de succes și să transforme marca sa omonimă într-un vast conglomerat care produce haute couture, pret-a-porter, parfumuri dar și decorațiuni interioare.

În ciuda faptului că era unul dintre cei mai importanți designeri din lume, Armani și-a protejat cu grijă propria intimitate și a menținut un control strâns asupra companiei pe care a creat-o, păstrându-i independența și lucrând cu un grup mic și de încredere de membri ai familiei și asociați pe termen lung.

Armani, un bărbat chipeș, cu ochi albaștri pătrunzători și păr argintiu, spunea adesea că scopul modei era de a-i face pe oameni să se simtă bine în pielea lor - și a criticat vehement liniile rigide și pretențioase care defineau în mod tradițional croitoria de înaltă calitate.

'Aceasta este o slăbiciune a mea care îmi afectează atât viața, cât și munca', a declarat el pentru 'Made in Milan', documentarul lui Martin Scorsese despre el, în 1990. 'Mă gândesc mereu să adaug ceva sau să scot ceva. Mai ales să scot ceva'.

Giorgio Armani s-a născut la 11 iulie 1934 în Piacenza, un oraș din inima industrială a nordului Italiei, aproape de Milano, fiind unul dintre cei trei copii ai lui Ugo Armani și Maria Raimondi. Tatăl său a lucrat la sediul partidului fascist local înainte de a deveni contabil la o companie de transport. Mama sa era casnică.

În ciuda mijloacelor lor limitate, părinții lui posedau o eleganță interioară, a declarat Armani pentru 'Made in Milan', iar simțul stilului Mariei strălucea în hainele pe care le-a făcut pentru cei trei copii ai săi. 'Eram invidia tuturor colegilor noștri de clasă', a spus el. 'Păream bogați, chiar dacă eram săraci.'

În copilărie, a experimentat greutățile celui de-al Doilea Război Mondial. În autobiografia sa, 'Per Amore' ('Din dragoste'), povestește cum s-a aruncat într-un șanț și și-a acoperit sora mai mică, Rosanna, cu jacheta când un avion a început să tragă deasupra lor.

Familia s-a mutat la Milano după război. Orașul i s-a părut foarte rece și mare la început, deși a ajuns curând să-i aprecieze frumusețea discretă, după cum îi mărturisea lui Scorsese.

Aceasta avea să fie începutul unei asocieri pe viață. La Milano, a dezvoltat o dragoste pentru cinema care i-a influențat mai târziu cariera. În cele din urmă, avea să-și conducă grupul de modă de acolo, contribuind la transformarea orașului industrial, lipsit de farmec, în capitala modei italiene.

Armani a studiat pentru a deveni medic, dar a renunțat după doi ani la universitate și apoi a făcut serviciul militar.

Primii pași în modă - pe care nu a studiat-o niciodată oficial - au fost făcuți când i s-a oferit un loc de muncă la renumitul magazin universal La Rinascente, pentru a ajuta la decorarea vitrinelor.

Prima sa mare oportunitate a venit odată cu o invitație de a lucra pentru designerul italian Nino Cerruti la mijlocul anilor 1960. Acolo a început să experimenteze în modă.

'Am început această meserie aproape din întâmplare și, încet, m-a atras, acaparându-mi complet viața', a declarat el pentru publicația comercială Business of Fashion în 2015.

Ca designer, a profitat rapid de două tendințe importante din societatea occidentală de la sfârșitul secolului al XX-lea - un rol mai proeminent pentru femei și o abordare mai fluidă a masculinității.

'Am avut sentimentul a ceea ce avea să se întâmple de fapt - femeile care ajung în prim-plan la locul de muncă, bărbații care își acceptă partea sensibilă - încă de la începutul carierei mele și aceasta a fost baza succesului meu', mai susținea Armani într-un interviu pentru revista Esquire oferit anul trecut, când a împlinit 90 de ani.

Giorgio Armani și-a lansat prima colecție masculină în 1975 și a devenit rapid popular în Europa. Cinci ani mai târziu a câștigat inimile americanilor după ce l-a îmbrăcat pe Richard Gere pentru filmul din 1980 'American Gigolo', moment ce a marcat începutul unei lungi colaborări cu Hollywood-ul.

În același an, lanțul american de magazine de lux Bergdorf Goodman a lansat un butic Armani pentru ținute și accesorii feminine, asigurându-i lui Giogio un cap de pod peste Atlantic.

În 1982 apare pe coperta revistei Time, sub titlul 'Giorgio's Gorgeous Style' (Stilul splendid al lui Giorgio n.r.).

Un perfecționist obsedat de fiecare detaliu, Giorgio Armani era pasionat de munca sa. Deseori nu mai avea răbdare să treacă peste weekend pentru a se putea întoarce la muncă.

'Nu am luat niciodată droguri, însă pentru mine, adrenalina pe care mi-o iau din munca mea este mai bună decât orice halucinație sau stare de extaz indusă artificial. Este ca un fel de orgasm (dacă pot folosi această expresie)', scria el în 'Per Amore'.

În octombrie 2024, după ce abia împlinise 90 de ani, declara pentru cotidianul italian Corriere della Sera că plănuia să se retragă în următorii 2 - 3 ani.

Armani și-a construit afacerea alături de partenerul său romantic Sergio Galeotti, pe care l-a întâlnit într-un weekend de vară în stațiunea toscană Forte dei Marmi în 1966.

'Sergio a foat cel care a crezut în mine', declara Armani pentru revista GQ anul acesta. 'Sergio m-a făcut să am încredere în mine. El m-a făcut să văd lumea în ansamblu'.

Galeotti, care a fost bolnav de SIDA, a murit în 1985 la vârsta de 40 de ani, iar Armani a rămas să-și conducă afacerea singur, cu ajutor din partea familiei și a asociatului său de lungă durată Leo Dell'Orco.

'Nu am ezitat, deși situația era descurajantă și știam că va trebui să învăț lucruri noi', declara el într-un interviu din 2019 pentru revista britanică The Times. 'Și totul a mers bine', adăuga el.

Compania Armani a fost printre primele mărci italiene de modă care s-au extins pe noi piețe, având o prezență puternică până în Asia.

Declarațiile sale au provocat uneori controverse. În 2020, la Săptămâna Modei de la Milano, Giorgio Armani spunea: 'Cred că este timpul să spun ceea ce gândesc. Femeile continuă să fie violate de designeri'. El avea să explice că se opune tendințelor de modă care hipersexualizează femeile și le limitează opțiunile stilistice. Folosirea cuvântului 'viol' a șocat însă numeroase personalități din lumea modei.

Moartea sa aduce în discuție problema succesiunii la conducerea grupului Armani. 'Regele Giorgio' recunoștea că nu are încredere decât în puțini oameni apropiați și a apărat mereu, cu ferocitate, independența afacerii sale. De-a lungul anilor, Armani a primit oferte de la potențiali investitori, printre care și John Elkann (2019), urmaș al familiei Agnelli, sau de la Gucci pe când Maurizio Gucci se afla încă la conducere, dar le-a respins pe toate pentru că nu dorea să piardă controlul asupra propriei companii.

De asemenea, Armani a refuzat să-și listeze compania pe bursă, așa cum a procedat Prada, printre alte companii.

'Succesul pentru mine nu a însemnat niciodată acumularea de avere, ci dorința de a spune, prin munca mea, ceea ce gândesc', explica el pentru GQ Italia în decembrie 2017.

Printre posibilii urmași la conducerea companiei Armani se numără sora lui Giorgio, Rosanna, două nepoate, Silvana și Roberta (fiicele fratelui său Sergio) și un nepot, Andrea Camerana (fiul lui Rosanna), care lucrează de mult timp în cadrul grupului dar și colaboratorul său de lungă durată Dell'Orco, considerat oricum parte a familiei.

În volumul autobiografic 'Per Amore' Armani a profețit că afacerea sa va rezista dispariției sale, dacă va fi condusă de cei care i-au fost aproape. 'Va exista un Armani și după Armani', a scris el.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)