Alianța pentru Unirea Românilor a depus, în seara zilei de 3 septembrie, în Parlament, patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

'Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus astăzi, 3 septembrie, în Parlament, patru moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, în urma abuzurilor legislative și a măsurilor de austeritate adoptate prin angajarea răspunderii, fără dezbatere, consultări sau vot parlamentar. Guvernul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-minorități și-a epuizat toate resursele politice și și-a demonstrat incapacitatea de a guverna. Programul impus prin angajarea răspunderii nu a fost votat de români la alegeri și nici aprobat de Parlament la momentul învestirii. În locul unei dezbateri transparente, puterea actuală a preferat să își aroge dreptul de a dicta legi după bunul plac, sfidând logica democratică și separația puterilor în stat', a transmis AUR într-un comunicat.

Potrivit reprezentanților acestui partid, 'niciodată în istoria democrațiilor europene nu a existat un asemenea abuz: asumarea răspunderii pe cinci proiecte majore într-o singură zi, în condițiile în care coaliția de guvernare deține o majoritate de peste 70%'. AUR a mai susținut că 'această practică transformă Parlamentul într-o anexă formală și lipsește poporul român de dreptul fundamental la reprezentare'.

AUR susține că moțiunea pe tema proiectului privind măsurile fiscale denunță 'loviturile directe asupra economiei românești'. Cu privire la moțiunea privind guvernanța corporativă, AUR arată cum 'statul român este dezavantajat chiar în propriile companii', Guvernul 'alegând să subordoneze companiile de stat intereselor străine și clientelei politice printr-un nou cadru legislativ viciat. În privința proiectului privind eficientizarea instituțiilor autonome, AUR consideră că este o 'reformă falsă a ANR, ASF și ANCOM'. Potrivit AUR, al patrulea proiect, cel privind sănătatea, pe tema căruia partidul a depus moțiune de cenzură, prevede măsuri prin care pacienții sunt 'sacrificați pentru economii la buget'.

Moțiunile de cenzură ale AUR au fost depuse ca urmare a asumării răspunderii de către Guvernul Ilie Bolojan, la 1 septembrie, pe 5 proiecte de lege: proiectul de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome; proiectul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; proiectul privind reforma privind pensiilor magistraților; proiectul privind domeniul sănătate; proiectul privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și modificarea unor acte normative.

***
Moțiunea de cenzură este o pârghie prin care parlamentarii din România pot să retragă mandatul acordat executivului, în urma unui scrutin parlamentar sau a unei învestiri anterioare. Există două situații în care parlamentarii pot recurge la acest instrument: când aceștia vor să retragă încrederea acordată Guvernului din proprie inițiativă sau în termen de trei zile de la angajarea răspunderii de către Guvern asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. (art. 113 și 114 din Constituție).

Conform volumului citat mai sus, 'Constituția României revizuită. Comentarii și explicații' (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004), moțiunea de cenzură inițiată ca urmare a răspunderii guvernului se mai numește și 'moțiune provocată', astfel încât 'ea poate fi formulată și de parlamentarii care nu mai sunt în drept să inițieze o asemenea moțiune, fără a fi provocată de guvern', conform art. 113, alin. 4 din Constituție.

Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură prin care, pentru a face față unei situații deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competența Parlamentului, Guvernul urmărește adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului legislativului, se mai arată în volumul citat.

Astfel, conform art. 114, alin. 1 din Constituție, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (art. 114, alin. 3).

Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114. (art. 113, alin. 4)

*** Moțiunea de cenzură: depunere, vot și dezbatere

Potrivit Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, moțiunea de cenzură se prezintă birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă. (art. 94 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului).

În cel mult cinci zile de la data depunerii, moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere. Dezbaterea moțiunii de cenzură are loc în cel mult trei zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.

Data și locul ședinței comune în care au loc prezentarea, dezbaterea și votul asupra moțiunii se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc, se mai arată în Regulamentul celor două Camere.

După prezentarea moțiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de inițiatorii acesteia, președintele de ședință comună dă cuvântul prim-ministrului sau, după caz, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziției Guvernului (art. 95 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului).

Urmează intervenții ale deputaților și senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. După încheierea dezbaterilor se votează moțiunea de cenzură, prin vot secret cu bile (art. 90, 93 și 94 din Regulamentul camerelor).

În situația în care moțiunea este adoptată, prin votul majorității deputaților și senatorilor, încrederea acordată de Parlament Guvernului se consideră retrasă, iar Guvenul este demis (art. 113 din Constituție).

Odată ce Guvernul este demis, Președintele României desemnează un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituție. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)