Comisarul General al României pentru Expoziția Mondială Osaka 2025, Ferdinand Nagy, a declarat, într-un interviu, pentru AGERPRES, că pavilionul țării noastre, care în opinia sa va depăși până finalul evenimentului, la mijlocul lunii octombrie, 800.000 de vizitatori, funcționează la capacitatea maximă admisă de regulile de siguranță impuse de organizatorii niponi.

'Important este faptul că noi lucrăm la capacitate maximă. Deci nu mai avem unde să creștem. Acest număr mediu de vizitatori zilnic este la maxim. Pentru că pavilionul este întotdeauna folosit la maxim, este plin. Și chiar dacă am vrea să creștem, nu putem, pentru că nu ne permitem din punct de vedere al siguranței. Există o strictețe extraordinară în cadrul Expo 2025 privind securitatea vizitatorilor', a afirmat Nagy.

România a ales să se prezinte în fața publicului din Japonia, la Expo 2025, cu un pavilion interactiv, dar nu au lipsit nici evenimentele adresate specialiștilor în domeniul tehnologiei, a explicat reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe.

Conform unui rating acordat de publicul nipon, pavilionul României la Expo 2025 se află între primele șapte, a adăugat Nagy.

Comisarul României a explicat că pavilionul de 700 de mp, construit după un proiect al unor studente ale Facultății de Arhitectură de la Universitatea 'Ion Mincu' din București, a costat statul român 25 de milioane de lei, o sumă considerată rezonabilă.

Expoziția Mondială 2025 are loc la Osaka, Japonia, în perioada 13 aprilie - 13 octombrie 2025, având ca temă principală 'Proiectarea societății viitorului pentru viețile noastre'.

Pavilionul României, situat în secțiunea 'Saving Lives', prezintă un interes deosebit în rândul vizitatorilor japonezi, timpii de așteptare la intrare fiind de aproximativ două ore. La pavilionul României, la jumătatea lunii august, a fost înregistrat vizitatorul cu numărul 500.000.

AGERPRES: Aveți experiență în ceea ce privește expozițiile mondiale la care a participat România, spuneți-mi cum este Expo 2025?
Ferdinand Nagy: Osaka 2025 nu face excepție de la alte expoziții mondiale. Și nici de la modul în care România s-a pregătit să participe la acest eveniment. Osaka e oarecum mai deosebit pentru că acum 20 de ani Nagoya a găzduit o expoziție mondială, deci iată, după 20 de ani, Japonia repetă această experiență. Și mai mult decât de atât, o expoziție mondială de referință. În anii anteriori a fost tot la Osaka, în 1970. A fost o expoziție de anvergură care la vremea respectivă a adunat 65 de milioane de vizitatori. Deci până la expoziția mondială din Shanghai, din 2010, care a depășit acest record și a dus record undeva la 75 de milioane, Osaka 1970 a fost, să zicem așa, cea mai populară din punct de vedere al vizitatorilor.

AGERPRES: Ce înseamnă pentru România să participe la Expo 2025?
Ferdinand Nagy: Pentru noi este un moment deosebit, mai ales prin prisma relațiilor bilaterale. Avem un parteneriat strategic cu Japonia și ne-a onorat invitația guvernului japonez de a participa la acest eveniment. Am răspuns pozitiv și ceea ce ați văzut este practic ceea ce am realizat și pavilionul cu care ne prezentăm în fața vizitatorilor japonezi. Suntem apreciați, ați văzut și dumneavoastră cozile din fața pavilionului nostru pentru că oferim oarecum altceva decât celelalte pavilioane. Cred că este singurul și cel mai interactiv pavilion dintre cele pe care eu le-am vizitat, cel puțin, și din auzite de la alte pavilioane. Intrăm într-o relație directă cu vizitatorul și prin evenimentele culturale și prin interacțiunea cu meșteșugarii.

AGERPRES: De ce s-a ales această modalitate de a interacționa cu publicul japonez?
Ferdinand Nagy: Până la urmă vizitatorul vine și descoperă puțin din reprezentativitatea României. E până la urmă o modalitate destul de directă, pentru că vizitatorii simpli, cei care vin în pavilion, nu sunt vizitatorii experimentați. Nu ne adresăm unui segment profesionist. Pe lângă palierul acesta, mai avem și palierul prin care ne adresăm specialiștilor. Am avut și vom avea evenimente de promovare economică, evenimente de promovare științifică, până la sfârșitul expoziției, dar vizitatorii, cei care reprezintă până la urmă baza, pentru că recent am acordat un premiu vizitatorului cu numărul 500.000, sunt cei care până la urmă dau rating-ul. Avem un rating, suntem acolo între primele șapte țări. Numărul de vizitatori nu este un criteriu, pentru că sunt pavilioane de diverse dimensiuni. Noi avem un pavilion mic, în comparație cu alte țări. Criteriul sau rating-ul este dat de răspunsul vizitatorilor, cei care până la urmă sunt cei mai măsură să dea acest rating. Și dintr-un clasament neoficial, care a fost publicat în presa japoneză, România este pe un onorant loc șapte, ceea ce ne-a convins că am ales o metodă eficientă. Și faptul că putem să prezentăm ceva din România, oamenii pleacă cu ceva despre România.

AGERPRES: Am observat că vizitatorii sunt atrași și de evenimentele culturale...
Ferdinand Nagy: Există un interes deosebit și față de evenimentele culturale, dar și față de interacțiunea cu meșteșugarii. Avem și o acțiune pe care nu o are nimeni, distribuim apă minerală gratuit printre vizitatori, cel puțin în orele de vârf când este extrem de cald afară. Apă minerală românească, bineînțeles. Sunt extrem de mulțumiți. E un gest altruist pe care noi îl facem și este apreciat extraordinar de bine. Acestea sunt elementele care fac acest rating de țară să fie mai mare. Pavilionul României este casa noastră, îi primim pe acești oaspeți în casa noastră și îi tratăm ca pe niște musafiri.

AGERPRES: Nu pot să nu vă întreb despre costuri, ce înseamnă ca sume pavilionul României, care nu este mare comparativ cu altele, dar nici mic?
Ferdinand Nagy: Lotul alocat României este un lot mic, 900 mp, din care am avut dreptul să folosim 500 m2. Pavilionul are undeva la 700 mp, având în vedere scena, gradenele, birourile care sunt sub gradene. A fost un buget multianual, iar cheltuielile au fost împărțite pe diverși ani. Bugetul a fost aprobat în 2022, avem fișă de bugetare pe programe, așa însemnând că este un buget multianual, cu diverse sume care s-au cheltuit și se vor mai cheltui în 2026, până când lotul alocat României va fi redat așa cum l-am primit. Se va demonta, se va curăța și va fi redat. Asta este convenția pe care am semnat-o și pe care toate țările le-au semnat cu organizatorii. În ceea ce privește acest buget multianual, vârful a fost anul acesta, pentru că am plătit pavilionul. Pavilionul a fost câștigat în urma unei proceduri de licitație publică. A câștigat o firmă din Franța, cu sucursală și în Japonia, pentru că în conformitate cu regulamentul expoziției, trebuiau îndeplinite anumite criterii privind dreptul de a exercita meseria de arhitect, de constructor și așa mai departe. Deci nu se calificau decât companii care aveau aceste autorizații. Pavilionul a costat 25 de milioane de lei, împărțiți în mai mulți ani. (...) a fost anul 2024, când am plătit un avans, 2025 când am plătit pe faze de lucrări, și acum câteva săptămâni s-a plătit suma finală, după ce s-au recepționat toate lucrările. Urmând ca în 2026 să plătim ceea ce înseamnă dezafectarea pavilionului. E o sumă rezonabilă. Nici la alte expoziții bugetele noastre nu au fost mai mari sau mai mici, deci undeva ne-am încadrat în aceeași sumă față de bugetul cheltuit și în comparație cu bugetele altor țări, eficiența noastră este mult mai mare.

AGERPRES: Am văzut coadă la intrare destul de mare comparativ cu pavilioanele altor țări, care sunt mai mari și bănuiesc mai costisitoare...
Ferdinand Nagy: Aici a fost meritul până la urmă al celor două studente de la Universitatea de Arhitectură, care au făcut proiectul...

AGERPRES: Poate și restaurantul are un merit, poate și muzica, poate e un cumul de factori?
Ferdinand Nagy: Da, e un cumul de factori. E o combinație a ceea ce suntem noi până la urmă. (...) fiecare țară abordează tema expoziției în modul în care gândește că este cel mai eficient. Tema noastră de participare este '˜Romania, Land of Tomorrow', care se bazează pe oameni și pe tehnologie.

AGERPRES: Acesta se vrea a fi un nou slogan de țară?
Ferdinand Nagy: Este brandul nostru, doar pentru expoziția asta, 'Romania, Land of Tomorrow'. Pavilionul se numește 'Magic Box', iar în interior avem '˜Creativity and Interactivity', creativitate și interacțiune, pentru că asta e România. Și curg una din alta. De ce spun 'Land of Tomorrow' și de ce ne bazăm pe oameni, pe tânăra generație? Pentru că aproape tot ce vedeți aici este susținut de studenți. Sunt studenții de la Universitatea din București, Facultatea de Limbi Străine, secția japoneză, avem studenții de la Universitatea din Brașov care au susținut în permanență evenimentele culturale. (...) până la urmă, e un mesaj uman. Ceilalți au tehnologie, am putut și noi să venim cu tehnologie. Am venit, am arătat că avem cel mai puternic laser din lume, ELI Măgurele, am venit cu cea mai mică inimă artificială din lume. E un experiment și un proiect al Universității de Medicină din Iași. Am avut acea mână bionică și care, iarăși, este undeva top ca tehnologie, un proiect inițiat de Universitatea de Medicină din București și Politehnica București. (...) o combinație între tehnologie și medicină. Avem ce arăta, dar acestea, până la urmă, au fost interesante pentru vizitatori, pentru că ele au fost expuse și vizitatorii au venit în contact, dar era mai important pentru specialiști. Iată, laserul de la Măgurele are un proiect împreună cu o firmă importantă din Osaka Okamoto și vor construi o fabrică de oglinzi, care vor servi pentru toți cei care folosesc lasere. E tehnologie de vârf. Am fost într-o vizită cu cei de la Măgurele la Universitatea Osaka, care au un centru de cercetare pe lasere de acum 40 de ani. Ce am văzut acolo este într-adevăr future (viitor, în limba engleză - n.r.). Și există această colaborare între Universitatea Osaka, ELI Măgurele și Fabrica Okamoto, care este în construcție. Sunt elemente importante, investiții importante ale firmelor japoneze în România. Este acel partener strategic care a identificat domeniile de activitate unde există posibilități multiple. Deci creștem puțin câte puțin, dar sigur în relația bilaterală cu Japonia. Iar acest pavilion contribuie până la urmă, pentru că am dat dovadă de seriozitate, de determinare și de respect. Acestea sunt trei elemente extrem de importante într-o relație cu partea japoneză, fie că e vorba de partea instituțională, fie că este vorba de parte privată sau de mediul de afaceri. Oficialitățile recunosc acest efort al României, pentru că toată lumea a înțeles că este o perioadă de criză, bugetele au fost reduse. Unele țări s-au retras de la a participa, deci noi am rămas pentru că această relație bilaterală este extrem de importantă.

AGERPRES: Spuneți-mi dacă România are un target în ceea ce privește numărul de vizitatori la pavilion sau vă bazați pe acel rating?
Ferdinand Nagy: Nu avem target, dar ne-am dori, bineînțeles să avem undeva la 800.000 de vizitatori. Dar vom atinge această cifră. Important este faptul că noi lucrăm la capacitate maximă. (...) nu mai avem unde să creștem. Acest număr mediu de vizitatori zilnic este la maxim. Pentru că pavilionul este întotdeauna folosit la maxim, este plin. Și chiar dacă am vrea să creștem, nu putem, pentru că nu ne permitem din punct de vedere al siguranței. Există o strictețe extraordinară în cadrul Expo 2025 privind securitatea vizitatorilor, iar pavilionul, în momentul în care a fost construit și a obținut autorizația de construire, s-a dat pentru numărul maxim de vizitatori în același timp. Sunt totuși niște gradene, pe o structură de metal, și există o limită maximă. Deci noi funcționăm la limita maximă, orice am face. Eventual să mai scoatem evenimente culturale în fața pavilionului, dar am făcut acest lucru și s-a blocat tot în jur. Și la Madrigal, am avut folclor, cei de la Junii Sibiului au fost spectaculoși, o trupă de dansuri folclorice, cu niște costume absolut splendide pe care le schimbau zilnic. Și când ieșeau afară se bloca tot și atunci ni s-a tras atenția să nu blocăm circulația. AGERPRES (A, AS-autor: Adrian Țone, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: Pavilionul Romaniei Expo 2025 Osaka/Facebook