În timpul prezentării volumului 'Eroii nu mor niciodată', care cuprinde 155 de medalioane ale scriitorilor și jurnaliștilor uciși pe front în războiul din Ucraina, scriitorul Mihai Hafia Traista a declarat, joi, în cadrul Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighișoara, că românii au început să cunoască literatura ucraineană, odată cu războiul din ultimii trei ani.

Mihai Hafia Traista a arătat că la începutul cărții sale 'Eroii nu mor niciodată' există trei poezii - 'Azov', 'Copiii învață verbul 'a plânge'' și 'Ninge trist din reci Siberii', acesta din urmă fiind un colind scris înaintea sărbătorilor de iarnă.

'Un colind pe care l-am scris înaintea sărbătorilor de iarnă. Acum ucrainenii au trecut și ei, nu mai sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, sărbătoresc deodată cu noi, ca să se delimiteze cumva de Federația Rusă (...). Nu mi-aș fi dorit să scriu niciodată această carte, dar trebuia să o scriu când am văzut că în trei ani, din 2022, când a început războiul, până în 2024 în decembrie, au murit 155 de scriitori și jurnaliști. Pe unii îi cunoșteam, cu unii chiar am fost prieten și atunci am zis că trebuie să las câte un medalion pentru fiecare dintre acești eroi. Nu sunt numai ucraineni, sunt și francezi, sunt și din alte nații, chiar și ruși care au murit. Trupele ruse pur și simplu îi vânau, vânau ziariști, trăgeau în cei care purtau vesta cu presa. Pe urmă, mulți dintre ei nu au mai purtat această vestă (...) O să vedeți câți oameni tineri au murit. Oameni care abia se logodiseră, unii urmau să aibă un copil. Aproape toți erau voluntari. Puțini au fost cei care au murit în calitatea lor de jurnalist, erau jurnaliști, dar nu erau trimiși pe front. Erau scriitori care au luat arma în mână și s-au dus să lupte', a arătat Mihai Hafia Traista.

Scriitorul spune că ar fi denumit cartea 'A doua renaștere împușcată', deoarece aceste atrocități s-au mai întâmplat în 1937, 'când Stalin a ucis 370 de scriitori ucraineni într-o singură zi'.

'A făcut asta nu numai cu scriitorii ucraineni. A făcut și cu alți scriitori. Dar într-o zi a ucis peste 370 de scriitori. I-a adunat la un loc și i-a ucis. Pur și simplu a distrus literatura ucraineană într-o zi. Și m-am gândit că și acum acești 155 de scriitori, scenariști, regizori de film, jurnaliști, aproape fiecare scria poezie, proză. Dacă oamenii aceștia nu mureau, cât de mult s-ar fi îmbogățit cultura și literatura Ucrainei (...). Stalin făcea foarte multe împotriva poporului ucrainean. Erau și niște rapsozi populari, li se spunea cobzari, umblau cu cobza prin sate și cântau, dar ei cântau un fel de cântec, un fel de ode în care glorificau căzăcimea ucraineană, în care cântau despre eroii Ucrainei. Și asta l-a deranjat pe tovarășul Stalin și a organizat un mare festival al cobzarilor, unde s-au adunat 211 cobzari și la acel festival i-a cazat și în noaptea aceea i-a împușcat pe toți', a arătat scriitorul.

Traista a mai dat un exemplu de ură împotriva simbolurilor altor națiuni manifestată în istorie când, tot în perioada lui Stalin, s-a dispus uciderea tuturor privighetorilor și distrugerea arborilor în care acestea trăiau, întrucât privighetoarea era simbolul ucrainenilor.

'Nu intru în politică, nu mă pricep. Nu zic cine e de vină, dar ucrainenii suferă din cauza aceasta și suferă foarte mult. Partea bună este că românii au început să cunoască literatura ucraineană', a precizat scriitorul.

El spune că a început să scrie 'Eroii nu mor niciodată' datorită lui Volodymyr Vakulenko, 'care a fost închis pur și simplu pentru că era un scriitor mare'.

'A fost închis pur și simplu pentru că i s-a interzis să scrie în limba ucraineană și el a continuat să scrie. L-au ridicat de acasă, l-au dus la o mașină cu inscripția Z, l-au dus undeva, i-au dat drumul a doua zi, a treia zi l-au ridicat iar, împreună cu băiatul lui. Copilul s-a întors acasă, iar el a fost găsit împușcat la marginea drumului, undeva lângă o pădure (...). I-a spus tatălui său, când au intrat rușii în teritoriile care sunt ocupate acum, că a îngropat un jurnal în grădină pentru când vor veni ai noștri și teritoriul va fi recuperat. Bătrânul nu a pus prea multă bază pe spusele lui, dar după ce a murit a zis cuiva și a auzit o altă scriitoare, jurnalista Viktoria Amelina, care era interesată. A săpat toată grădina până când a găsit jurnalul. L-a publicat și după o zi a fost împușcată în timp ce se afla într-o pizzerie cu o delegație din mai multe țări care a venit în Ucraina. Au fost mulți morți și mulți răniți, nu cred că a fost vânată, dar așa s-a întâmplat să moară în acea pizzerie', a afirmat Mihai Hafia Traista.

Un alt fapt inedit, a spus Mihai Hafia Traista, este că mulți dintre copiii refugiaților ucraineni vorbesc limba rusă, nu cunosc limba ucraineană, iar acum urmează cursuri de limba ucraineană în România. 'Deci ei au fugit din cauza rușilor din Ucraina să învețe ucraineana în România', a mai spus scriitorul.

Lansarea cărții 'Eroii nu mor niciodată' în cadrul celei de-a XXI-a ediții a Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighișoara a fost organizată de Uniunea Ucrainenilor din România - Filiala București, evenimentul având loc joi, în Sala barocă a Primăriei Sighișoara.

Mihai Hafia Traista (născut la 15 iunie 1965, Sighetu Marmației, județul Maramureș) este un poet, prozator, dramaturg, publicist, jurnalist, grafician și actor amator român, de origine ucraineană. AGERPRES / (A - redactor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)