Una dintre 'cauzele profunde' ale conflictului din Ucraina este tocmai apropierea infrastructurii militare a NATO de granițele Rusiei, a transmis miercuri președinția rusă, care a reafirmat că respinge orice prezență a unor trupe occidentale în Ucraina ca garanție de securitate pentru această țară în cazul unui acord de pace, consemnează agențiile Reuters și EFE.

Ca parte a unui astfel de acord, aliații europeni ai Ucrainei insistă să trimită în această țară un contingent militar, pentru a-i oferi astfel o formă de garanție de securitate, ca alternativă la aderarea Ucrainei la NATO, aderare refuzată de președintele american Donald Trump, care este totuși dispus să accepte o anumită contribuție a SUA la aceste garanții, dar fără trupe terestre.

Moscova a repetat constant în ultimele luni că se opune oricărei desfășurări de trupe occidentale în Ucraina, acțiune pe care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a comparat-o cu o 'intervenție militară' inacceptabilă pentru Rusia. Astfel de trupe implică o prezență NATO în Ucraina, lucru pe care Rusia a încercat să-l împiedice de la bun început, a explicat miercuri Kremlinul.

'De fapt, încă de la bun început, tocmai înaintarea infrastructurii NATO și infiltrarea infrastructurii sale militare pot fi menționate printre cauzele profunde ale situației de conflict care a apărut', a indicat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, la conferința sa de presă zilnică.

'Prin urmare, avem o poziție negativă față de discuții de acest fel', a adăugat oficialul rus. Deși a confirmat că aceasta este una dintre principalele teme ale negocierilor de pace, el a refuzat să precizeze care ar fi garanțiile de securitate europene pe care Rusia le-ar putea accepta.

Din punctul de vedere al Moscovei, a explicat săptămâna trecută ministrul rus de externe, un aranjament pentru garanții de securitate oferite Ucrainei ar trebui să implice statele membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU, respectiv SUA, Rusia, China, Regatul Unit și Franța, plus eventual alte țări, precum Germania sau Turcia, dar în niciun caz țări exclusiv din rândul membrilor NATO sau ai susținătorilor Ucrainei. Astfel de garanții trebuie să țină cont și de interesele Moscovei, care dorește ca Ucraina să fie o țară neutră și să-și mențină statutul de stat fără arme nucleare, a completat șeful diplomației ruse.

El a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că încearcă să mute în altă direcție atenția de la 'cauzele profunde' ale războiului din Ucraina, formulare ce conține cererile Rusiei privind recunoașterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei țări la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

La summitul pe care președintele american Donald Trump l-a avut pe 15 august în Alaska cu președintele rus Vladimir Putin, acesta din urmă a cerut, potrivit Reuters, ca Ucraina să se retragă complet din provinciile Donețk și Lugansk și în schimb Rusia să înghețe restul liniei frontului, însă liderul de la Kremlin ar fi devenit mai flexibil față de ideea unor garanții de securitate oferite Ucrainei de state occidentale, inclusiv de SUA.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski respinge însă cedarea oricărui teritoriu către Rusia, iar întâlnirea pe care el și un grup de lideri europeni au avut-o cu Trump după summitul din Alaska s-a axat mai degrabă pe garanțiile de securitate pentru Ucraina decât pe chestiunile teritoriale, despre care președintele ucrainean a spus că le va discuta doar el cu Putin la o întâlnire asupra căreia insistă Zelenski, dar este refuzată sau cel puțin temporizată de Kremlin.

Ministrul rus de externe a declarat săptămâna trecută că președintele ucrainean a respins toate propunerile de compromis care ar permite progrese în negocierile de pace, prin urmare nu există încă niciun plan pentru un potențial summit între Putin și Zelenski. Kremlinul a reafirmat miercuri că o astfel de întâlnire 'trebuie să fie bine pregătită' în prealabil pentru a da rezultate, respectiv mai întâi să se facă suficiente progrese în negocierile la niveluri inferioare.

Donald Trump a declarat vineri că în aproximativ două săptămâni ar trebui să știe dacă sunt posibile progrese în încercarea sa de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, în condițiile în care observă o ură imensă între Putin și Zelenski. Trump a promis că va decide în aceste două săptămâni dacă va impune 'sancțiuni masive' Rusiei sau dacă pur și simplu va abandona încercările sale de mediere între Rusia și Ucraina și le va spune acestora că 'este lupta voastră'.

El a amenințat marți din nou Rusia cu sancțiuni constând în taxe vamale, dar amenințarea sa acum s-a referit și la Ucraina. Trump a spus astfel că este deschis 'folosirii unui sistem foarte puternic de taxe vamale care să fie foarte costisitor pentru Rusia sau Ucraina' și a adăugat că 'nici Zelenski nu este chiar nevinovat'.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș, editor online: Ady Ivaşcu)