Vineri, 15 august 2025, preşedintele american, Donald Trump, se întâlneşte, în Alaska, cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul unui prim summit SUA-Rusia, ce are loc după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Cel mai recent summit SUA-Rusia a avut loc în 16 iunie 2021, la Geneva, unde Vladimir Putin s-a întâlnit cu Joe Biden. De asemenea, Donald Trump s-a mai întâlnit cu preşedintele Putin la 16 iulie 2018, la Helsinki, în cadrul primului său mandat de preşedinte al SUA.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat, la 8 august 2025, pe reţeaua sa Truth Social, că "mult aşteptata întâlnire" cu omologul său rus, Vladimir Putin, va avea loc pe 15 august 2025, în statul american Alaska (nord-vest). Preşedintele american, care a promis în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina, a vorbit cu omologul său rus de mai multe ori la telefon în ultimele luni, dar nu l-a mai întâlnit personal de când s-a întors la Casa Albă în al doilea mandat, conform AFP.

La rândul său, Kremlinul a confirmat, în 9 august, că preşedintele rus, Vladimir Putin, se va întâlni în Alaska cu omologul său american, descriind alegerea locului pentru întrevedere ca fiind "destul de logică" (AFP). "Rusia şi Statele Unite sunt vecini apropiaţi, cu o graniţă comună", a explicat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov, citat de agenţiile de presă ruseşti, precizând că Moscova l-a invitat pe Trump să viziteze Rusia după summit.

Liderii Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis, în noaptea dinspre 9 spre 10 august 2025, un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump pentru pace, subliniind totodată necesitatea menţinerii sprijinului pentru Ucraina şi a presiunii asupra Rusiei. "Împărtăşim convingerea că o soluţie diplomatică trebuie să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei şi Europei", au spus ei în comunicat. Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a afirmat, într-o declaraţie transmisă la aceeaşi dată, că orice acord între SUA şi Rusia pentru încheierea războiului în Ucraina trebuie să includă această ţară şi de asemenea UE. La rândul său, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, în data de 10 august, că Ucraina "apreciază şi susţine pe deplin" o declaraţie comună a liderilor europeni privind obţinerea păcii în Ucraina, protejând în acelaşi timp interesele ucrainene şi europene, conform relatării Reuters.

Tot în 10 august, vicepreşedintele american, JD Vance, a estimat, într-un interviu publicat de postul Fox News, că o soluţionare negociată a războiului dintre Rusia şi Ucraina nu va putea mulţumi niciuna dintre părţi, dar SUA caută acum o înţelegere care să fie acceptabilă pentru ambele tabere. "Nimeni nu va fi super fericit. Probabil că atât ruşii cât şi ucrainenii vor fi în final nemulţumiţi", a spus JD Vance despre acordul de pace pentru care Washingtonul face acum eforturi înaintea summitului pe care preşedintele american Donald Trump îl va avea pe 15 august, în Alaska, cu preşedintele rus Vladimir Putin (Reuters).

În 11 august, Zelenski a scris pe reţeaua X că orice concesii faţă de Rusia nu o vor convinge să înceteze luptele în Ucraina şi a subliniat că este necesar să se intensifice presiunea asupra Kremlinului, au relatat Reuters şi AFP. "Rusia prelungeşte războiul şi, prin urmare, este nevoie de o presiune globală mai puternică. Rusia refuză să oprească masacrele şi, prin urmare, nu trebuie să primească niciun fel de recompense sau beneficii. Şi aceasta nu este doar o poziţie morală, este o poziţie raţională", a scris Zelenski pe reţeaua X.

Preşedintele american a declarat, în aceeaşi zi, că se aşteaptă la o întâlnire constructivă cu omologul său rus în cadrul summitului din Alaska (AFP). "Voi discuta cu Vladimir Putin şi îi voi spune "Trebuie să puneţi capăt acestui război", a declarat Donald Trump în cadrul unei conferinţe de presă la Casa Albă, adăugând că "şi-ar dori să vadă un armistiţiu foarte, foarte repede".

La 12 august 2025, liderii statelor membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Ungariei, au semnat o declaraţie în care au susţinut că ucrainenii trebuie să aibă libertatea de a-şi decide viitorul şi că o soluţie diplomatică trebuie să protejeze interesele vitale ale Europei. ''Negocieri semnificative pot avea loc doar în contextul unei încetări a focului sau a reducerii ostilităţilor'', au mai afirmat semnatarii declaraţiei, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Un grup de lideri ai unor ţări europene (Finlanda, Franţa, Italia, Regatul Unit şi Polonia), precum şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, au avut, în 13 august, o întâlnire virtuală cu preşedintele american, Donald Trump, şi cu preşedintele Zelenski, menită să coordoneze poziţia lor înainte de întâlnirea din Alaska. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, după videoconferinţă, că "tema centrală" a summitului din 15 august cu preşedintele rus trebuie să fie o încetare a focului "imediată" pe frontul din Ucraina, iar dacă Rusia refuză, atunci să-i fie impuse noi sancţiuni, şi a cerut să fie primit la masa negocierilor cu Rusia, prin organizarea unui summit trilateral cu Trump şi Putin, conform agenţiilor AFP, Reuters şi EFE. La rândul lor, aliaţii europeni ai Ucrainei, prin vocea cancelarului german, Friedrich Merz, i-au reiterat preşedintelui Trump cinci condiţii necesare pentru un acord de pace cu Rusia: încetarea focului; convenirea elementelor esenţiale într-un acord cadru; menţinerea principiului conform căruia frontierele nu pot fi schimbate prin forţă; garanţii de securitate robuste pentru Ucraina şi sprijinirea în continuare a capacităţii militare a acesteia de a se apăra; faptul că orice negocieri viitoare trebuie să facă parte dintr-o strategie transatlantică comună (DPA şi Reuters).

În ceea ce priveşte poziţia preşedintelui rus, Vladimir Putin, acesta a reiterat, la 1 august 2025, că obiectivele Rusiei în Ucraina rămân neschimbate, dar speră că negocierile de pace între Rusia şi Ucraina vor continua şi că grupurile de lucru (rus şi ucrainean) ar putea discuta posibile compromisuri, a relatat Reuters. "În general, apreciez pozitiv a treia rundă de la Istanbul (...) (n.r. din 23 iulie 2025). Avem nevoie de o pace durabilă şi solidă", a declarat Vladimir Putin la televiziunea publică, în timpul unei întâlniri cu omologul său belarus, Aleksandr Lukaşenko, în insula Valaam (Karelia), insistând că condiţiile Moscovei rămân aceleaşi, cu referire la recunoaşterea internaţională a anexării de către Rusia a teritoriilor ucrainene (ocupate) şi ca Ucraina să renunţe la dorinţa sa de a adera la NATO, între altele. 

***
    Cel mai recent summit SUA-Rusia a avut loc în 16 iunie 2021, la Geneva, în Eleveţia, unde preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu omologul său american, Joe Biden, în cadrul unei reuniuni destinate să aplaneze tensiunile dintre cele două ţări şi să identifice posibile puncte de convergenţă, potrivit agenţiilor internaţionale de presă. În urma discuţiilor de patru ore dintre cei doi, Putin l-a numit pe Biden un partener constructiv şi experimentat şi a spus că vorbesc "aceeaşi limbă", dar a adăugat că nu a existat o prietenie, ci mai degrabă un dialog pragmatic despre interesele celor două ţări. La rândul său, Biden a declarat că i-a "spus preşedintelui Putin că avem nevoie de nişte reguli de bază pe care să le respectăm cu toţii", adăugând: "Am făcut ceea ce am venit să fac", conform agenţiilor de presă

La 16 iulie 2018, preşedintele american, Donald Trump, s-a întâlnit, la Helsinki, cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul unui summit Rusia-SUA, desfăşurat într-un climat de confuzie din cauza contrastului dintre discursul său conciliant faţă de Rusia şi sancţiunile administraţiei sale la adresa guvernării de la Moscova şi în umbra anchetei procurorului special Robert Mueller privind presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, conform EFE. Summitul de la Helsinki s-a finalizat cu o conferinţă de presă comună a celor doi preşedinţi, în cadrul căreia liderul de la Casa Albă a minimalizat evaluările serviciilor de informaţii americane conform cărora Rusia ar fi intervenit în campania prezidenţială din 2016. "Nu văd niciun motiv să fie Rusia. Preşedintele Putin a fost foarte ferm şi puternic în dezminţirea sa de azi", a spus Trump, în context (Reuters).

Alte summituri SUA-Rusia au avut loc în anii: ianuarie-februarie 1992; iunie 1992; iulie 1992; ianuarie 1993; aprilie 1993; iulie 1993; ianuarie 1994; iulie 1994; septembrie 1994; decembrie 1994; mai 1995; iunie 1995; octombrie 1995; martie 1996; aprilie 1996; martie 1997; mai 1997; iunie 1997; mai 1998; septembrie 1998; iunie 1999; septembrie 1999; noiembrie 1999; iunie 2000; iunie 2001; mai 2002; februarie 2005; aprilie 2010 (surse: https://www.rferl.org/a/us-russia-summits-putin-biden/31300577.html; https://1997-2001.state.gov/regions/nis/chron_summits_russia_us.html;  https://2001-2009.state.gov/t/isn/rm/45569.htm; https://www.state.gov/) AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)