Numărul de berze înregistrează o creștere spectaculoasă în județul Harghita, unde aceste păsări au găsit habitate propice de hrănire și unde au, în mod tradițional, o relație bună cu oamenii locului.

Biologul Demeter László, de la Direcția Județeană de Mediu Harghita, a precizat, pentru AGERPRES, că, în ultimii 20 ani, populația de berze din județ a crescut de peste trei ori, de la 184 de perechi cuibăritoare în anul 2003, la aproximativ 620 de perechi cuibăritoare în anul 2025.

Foto: (c) Demeter László

Potrivit recensământului efectuat de specialiștii Direcției Județene de Mediu, comunele cu cele mai multe perechi cuibăritoare sunt, în acest an, Sânsimion (Depresiunea Ciucului) și Mărtiniș (respectiv satul Sânpaul, de pe Valea Homorodului Mare), aflate la egalitate, cu câte 82 de perechi, urmate de comuna Joseni, cu 53 de perechi și de comuna Ciceu, cu 44 de perechi cuibăritoare.

Foto: (c) Demeter László

De asemenea, un număr mare de perechi de berze a fost înregistrat și în comunele Sântimbru, Siculeni sau Ciumani.

Foto: (c) Demeter László

Demeter László caracterizează situația ca fiind 'excepțională' și crede că această creștere spectaculoasă are mai multe cauze posibile, precum existența habitatelor favorabile, adică fânețele umede, gestionate prin cosit, cu o biodiversitate ridicată, dar și geomorfologia specifică a județului, cu depresiunile intramontane ce au aspect de șes, având în vedere că barza albă este o specie originară de stepă.

Foto: (c) Demeter László

Totodată, specialistul menționează că populația europeană de berze este în creștere și acest fenomen se constată și în cazul țării noastre, dar astfel de creșteri sunt rare.

Demeter László spune că acest aspect este unul îmbucurător, dar care dă și de gândit și oferă și informații suplimentare legate de capacitatea de suport a zonei pentru populația de berze.

'Când vorbim despre mărimea populației, vorbim și despre câte exemplare poate să susțină peisajul, ceea ce se numește capacitatea portantă sau capacitatea de susținere ecologică. Berzele ne arată că această capacitate de suport nu este neapărat egală cu mărimea populației pe care o observăm la un moment dat, fie ea ridicată. La începutul anilor 2000 am înregistrat aproximativ 200 de perechi cuibăritoare în județul Harghita, număr care a crescut la peste 600 de perechi în 2025. Iar peisajul nu s-a schimbat, cel puțin în jurul satelor, unde sunt habitatele cele mai utilizate de berze, nu s-a schimbat atât de mult', a menționat Demeter László.

Conform acestuia, fenomenul creșterii numărului de exemplare, care are legătură, în principal, cu calitatea habitatelor de hrănire și accesibilitatea locurilor de cuibărit, necesită studii suplimentare.

Pe lângă perechile cuibăritoare, inventariate de specialiști, în județ pot fi observate stoluri de berze necuibăritoare.

Aceste grupuri sunt formate în special din exemplare tinere, care încă nu au început să cuibărească și au un comportament diferit față de exemplarele cuibăritoare. Se hrănesc și stau în grupuri mari, înnoptează pe arborii de la marginea pădurilor și, câteodată, pot fi observate imitând, în joacă, unele comportamente de cuibărit, respectiv apucă fânul, stau pe căpițe, și încep să formeze cupluri, toate acestea fiind modalități prin care se pregătesc pentru viața de adult.

Stolurile de berze, care sunt văzute regulat în zona Gheorgheni, Ciuc, Casin, Vlăhița, sunt o priveliște spectaculoasă, și vor contribui, cel mai probabil, la menținerea sau chiar creșterea populației cuibăritoare, este de părere specialistul.

'Stolurile mari de berze sunt foarte spectaculoase și chiar tipice zonelor depresionare cu multe fânețe din Carpați', a spus Demeter.

Chiar dacă berzele sunt protejate la nivel european și național, protecția lor rămâne un subiect important, în contextul în care principalele locuri de cuibărit sunt stâlpii electrici din interiorul localităților unde, în special berzele tinere, sunt expuse la un risc mare de accidente.

Specialistul menționează că a observat situații în care corpurile de iluminat au fost montate aproape de vârful stâlpilor, într-un unghi aproape vertical, ceea ce împiedică aterizarea și cuibăritul berzelor, având un impact negativ asupra populației acestora.

'Dacă, de exemplu, modernizăm sistemul de iluminat public într-o localitate și nu suntem atenți la aceste detalii, putem să ajungem să depopulăm sau să alungăm, involuntar, berzele. (...) Am observat acest fenomen călătorind prin țară. La noi încă nu s-a întâmplat, deci nu am avut astfel de cazuri, dar e important de reținut și de tras un semnal de avertisment. (...) Cu timpul, trebuie să ne gândim și la momentul în care rețelele electrice poate vor fi subterane ș nu vom mai avea nevoie de atât de mulți stâlpi de electricitate și trebuie să ne gândim unde vom asigura locurile de cuibărit. Amplasarea unor suporturi de cuib și izolarea liniilor de medie tensiune rămân măsuri foarte importante pentru protejarea berzelor și a altor specii de păsări, precum cele răpitoare', consideră Demeter László.

Foto: (c) Demeter László

De asemenea, mai spune el, cuiburile berzelor pot ajunge să cântărească până la câteva sute de kilograme, pentru că în fiecare an păsările adaugă material suplimentar, ceea ce le face vulnerabile la prăbușire, fiind nevoie de intervenții regulate pentru a preveni acest lucru.

Biologul a prezentat și câteva lucruri interesante despre berze, cum ar fi capacitatea fascinantă a acestor păsări de a învăța căile de migrație și de a naviga mii de kilometri, pentru ca apoi să revină la același cuib, sau abilitatea de a utiliza termicele, folosind curenții ascendenți de aer cald pentru a câștiga altitudine fără a consuma prea multă energie, aspect important în timpul migrației.

Deși tradițional s-a considerat că berzele și alte specii de păsări sunt exemple de monogamie, s-a demonstrat că ele sunt atașate mai degrabă cuibului.

'După literatura științifică, berzele sunt mai degrabă fidele cuibului și nu neapărat partenerului sau perechii. Dar asta nu înseamnă că perechile nu stau împreună pentru perioada de cuibărit, chiar pentru mai mulți ani', a explicat biologul.

El a mai spus că masculii sosesc primii la cuib și încep să-l 'renoveze', să adauge material de cuibărit.

În timpul clocirii, femelele stau pe ouă mai mult în timpul nopții, iar masculii în timpul zilei, ceea ce-i permite femelei să se hrănească, iar atunci când apar puii, masculii participă la îngrijire, curățire și hrănire aproximativ în egală măsură ca și femela.

Referitor la relația localnicilor cu berzele, Demeter László afirmă că aceasta este, în general, una pozitivă, însă pot apărea probleme atunci când, din cauza configurației localităților și a distanțelor mici dintre stâlpii de electricitate și case, păsările își construiesc cuiburile aproape de fațadele caselor, iar excrementele lor pot provoca disconfort.

În opinia specialistului, în astfel de situații, ar fi nevoie de intervenții de protejare a gardului sau a clădirii, întrucât mutarea cuibului este complicată, berzele fiind fidele locului de cuibărit și 'încăpățânate'.

Primarul comunei Sânsimion, care, alături de Mărtiniș deține recordul din județ la numărul de perechi cuibăritoare, Kozma István, a precizat, pentru AGERPRES, că, de doi ani, barza a fost inclusă în stema comunei, aprobată prin hotărâre de Guvern, întrucât pasărea face parte din viața comunității.

Acesta a subliniat importanța colaborării între autoritățile locale și cetățeni pentru protejarea acestei specii și a precizat că Primăria asigură suporturi de cuib, atunci când este nevoie.

'Mai ales primăvara, când se întorc, câmpurile sunt pline cu ele și consider că localitatea Sânsimion este pe placul berzelor, întrucât aici găsesc hrană suficientă, pe lângă râul Olt. Trăim bine împreună, dar mai sunt și probleme, atunci când cuibul e pe un stâlp aproape de casă sau de gospodărie și oamenii nu sunt așa de fericiți', a explicat primarul.

Într-o altă comună în care se găsesc numeroase cuiburi de berze, respectiv Sântimbru, printr-un proiect derulat de Asociația 'Cutia de Proiecte - Project Bag' a fost amenajat, într-o sală din conacul Henter, un spațiu de vizitare care pune accentul pe barza albă și prezența ei în cultura locală.

Toți cei interesați pot afla informații interesante despre berze, dar și date despre istoria comunei, cum a apărut specia în cultura locală și relația speciei cu comunitatea.

Foto: (c) Demeter László

Coordonatorul proiectului, biologul Imecs István, a declarat, pentru AGERPRES, că relația comunității locale cu berzele se reflectă și în programele educaționale desfășurate în cadrul școlii din comună, unde, sub coordonarea profesoarei András Éva, elevii au catagrafiat și evaluat și în acest an populația locală de berze, ca o continuare a primei monitorizări comune, realizate anul trecut.

'Aceste activități contribuie la formarea unei noi generații responsabile și conștiente. Sala de vizitare StorkNest, situată în conacul Henter, va fi transformată anul viitor într-un centru mobil, pentru ca echipa Project Bag să poată duce informațiile despre berze în cât mai multe școli și la diverse evenimente', a punctat Imecs István.

Acestea sunt exemple care arată că, în județul Harghita, berzele nu doar că au găsit un habitat propice, dar și comunități locale care le iubesc și au demonstrat un angajament în protejarea acestora. AGERPRES/(A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)