Legea europeană privind libertatea mass-media se aplică integral în spațiul comunitar din 8 august
O nouă legislație menită să reglementeze mass-media în Uniunea Europeană (UE) va intra pe deplin în vigoare la 8 august. Este vorba de Legea europeană privind libertatea mass-media (The European Media Freedom Act, EMFA), ce consacră principiul informării ca bun public și protejează și promovează libertatea, independența și pluralismul presei în cadrul pieței interne, conform site-ului Comisiei Europene.
Digitalizarea și globalizarea au revoluționat sectorul media, permițând publicului să aibă acces la o ofertă mai diversificată prin intermediul platformelor digitale, eliminând frontierele naționale. Acest context a creat totodată și noi provocări. Platformele globale precum rețelele sociale și serviciile de streaming au dobândit o putere semnificativă asupra distribuției conținutului, devenind principalii intermediari între mass-media și public. Acest nou mediu depinde de algoritmi și politici interne care pot afecta pluralitatea informațiilor și favoriza diseminarea dezinformării. În plus, concentrarea tot mai mare a veniturilor din publicitate în mâinile acestor platforme a pus în pericol sustenabilitatea economică a multor media tradiționale.
Confruntată cu această situație și susținând că libertatea editorială și independența și puterea mass-media ca actori importanți în sistemul democratic trebuie protejate, UE a adoptat acest nou cadru comun cu scopul de a armoniza normele la nivel european. Deși legislația privind mass-media este în primul rând o competență națională, Comisia și-a justificat legislația în acest domeniu în temeiul articolului 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acesta permite UE să adopte măsuri de apropiere a dispozițiilor statelor membre privind instituirea și funcționarea pieței interne.
Textul reglementează furnizarea de servicii media în întreaga Uniune, cu scopul de a crea o piață integrată care să protejeze pluralismul mass-media, să limiteze concentrarea excesivă a proprietății, să combată dezinformarea și să prevină interferența, atât publică, cât și privată, politică sau economică, în activitatea editorială a mass-media.
Astfel, deciziile editoriale vor beneficia de o protecție mai bună împotriva ingerințelor și presiunilor nejustificate și, în cazul mass-media publice, jurnaliștii vor avea garanția că angajatorul lor are acces la finanțe adecvate, sustenabile și previzibile, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.
EMFA prevede, de asemenea, garanții solide pentru confidențialitatea surselor, inclusiv în ceea ce privește utilizarea de software de supraveghere intruziv împotriva jurnaliștilor și a celor aflați în relații profesionale cu jurnaliștii.
Regulamentul european privind libertatea mijloacelor de informare în masă (Legea 8470/2024) se aplică tuturor furnizorilor de servicii media din Uniunea Europeană publice și private - televiziuni, radiouri, publicații și mijloace digitale, cum ar fi podcasturile și serviciile audiovizuale la cerere. De asemenea, platformele de partajare video și marile platforme online, chiar dacă nu au responsabilitate editorială directă, fac, de asemenea, obiectul acestui regulament. Aceste platforme joacă un rol esențial în organizarea conținutului media și pot influența expunerea anumitor subiecte sau știri, ceea ce justifică includerea lor în regulament.
Prezentat de Comisia Europeană la 16 septembrie 2022, regulamentul privind libertatea presei a fost adoptat la 26 martie 2024, după un an și jumătate de negocieri, marcând o etapă importantă în armonizarea reglementărilor privind mass-media în Uniunea Europeană și oferind un cadru ce promovează libertatea, independența și pluralitatea mass-media și combate dezinformarea și interferența nejustificată.
Principalele prevederi ale EMFA
EMFA introduce mai multe elemente noi în regimul juridic aplicabil sectorului mass-media, dintre care unele dintre cele mai importante sunt următoarele:
* Transparența proprietății în mass-media: Companiile media ar trebui să facă publică identitatea proprietarilor lor și a oricărei persoane sau entități care deține un control semnificativ asupra procesului decizional (inclusiv atât proprietarii direcți, cât și cei care dețin o participație semnificativă, cum ar fi grupurile de investitori). În plus, ar trebui furnizate informații privind sursele de venit, subliniind în mod clar dacă primește finanțare de la entități guvernamentale sau beneficiază de publicitate de stat. Pentru a asigura transparența în această privință, autoritatea națională corespunzătoare din fiecare stat membru va trebui să creeze o bază de date accesibilă publicului în care să fie publicate aceste informații.
* Protecția independenței editoriale: Sunt introduse garanții stricte pentru a se asigura că mass-media își păstrează independența în ceea ce privește deciziile editoriale, protejând jurnaliștii de interferențe externe. În acest sens, sunt prevăzute mecanisme de control și supraveghere, cum ar fi audituri interne și externe, pentru a se asigura că nu este manipulat conținutul, precum și sancțiuni pentru cei care nu respectă aceste norme.
* Măsurarea audienței: normele pentru sistemele de măsurare a audienței în toate mijloacele de comunicare în masă, atât tradiționale, cât și digitale, sunt unificate. Sistemele trebuie să fie transparente și verificabile, asigurându-se că rezultatele nu favorizează niciun mijloc sau platformă de informare.
* Reglementarea publicității de stat: Se introduce o reglementare specifică pentru a obliga guvernele și entitățile publice să se asigure că alocarea de publicitate nu este utilizată ca un mecanism de influențare a liniei editoriale a mijloacelor de informare în masă. În acest fel, deciziile privind distribuirea publicității de stat ar trebui să fie transparente și bazate pe criterii obiective.
* Protecția surselor jurnalistice: Pentru a proteja jurnalismul de investigație, sunt introduse standarde minime pentru protecția surselor jurnalistice și a comunicațiilor confidențiale.
Orice încercare de a obține informații despre o sursă sau de a intercepta comunicații trebuie să fie justificată de un motiv imperativ de interes public și autorizată de o autoritate judiciară independentă.
* Dreptul de a personaliza ofertele media: Utilizatorii au dreptul de a modifica cu ușurință setările, inclusiv setările implicite, ale oricărui dispozitiv sau interfață de utilizator care controlează sau gestionează accesul și utilizarea serviciilor media oferite de programe, pentru a personaliza oferta media în conformitate cu interesele sau preferințele lor. Producătorii, dezvoltatorii și importatorii ar trebui să se asigure că aceste dispozitive permit ca această personalizare să fie liber disponibilă, vizibilă și accesibilă în orice moment. În plus, aceștia ar trebui să se asigure că identitatea vizuală a mijloacelor de informare accesate de aceste dispozitive este clară și coerentă.
* Înființarea unui Comitet european pentru servicii mass-media: Se înființează la nivelul UE un organism consultativ independent, care reunește autoritățile naționale de reglementare și care va coordona și monitoriza aplicarea corectă a Regulamentului european privind libertatea mass-media în toate statele membre.
* Libertatea de a îmbunătăți reglementările: Statele membre pot adopta norme mai detaliate sau mai stricte în domeniile reglementate, cu condiția ca normele respective să asigure un nivel mai ridicat de protecție a pluralismului mass-media sau a independenței editoriale, să fie în conformitate cu EMFA și să respecte dreptul Uniunii.
Alte norme europene care reglementează mass-media în Uniunea Europeană
* Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (SMAV) coordonează reglementarea mass-media audiovizuale la nivel național. Revizuită în 2018, aceasta enumeră condițiile pe care statele membre trebuie să le garanteze pentru autoritățile lor de reglementare: independență față de autoritățile publice, imparțialitate, transparență, responsabilitate, resurse, proceduri de numire și demitere și mecanisme de recurs.
* Directiva europeană privind drepturile de autor, adoptată în 2019, reglementează proprietatea literară și artistică. Aceasta a introdus un drept conex, ce recompensează mass-media atunci când articolele lor sunt reutilizate de agregatoare de știri online, cum ar fi Google News. Normele europene în materie de concurență garantează că, în sectorul presei, ca și în alte sectoare, niciun actor nu deține monopolul. Cu toate acestea, ele nu abordează în mod direct consecințele fuziunilor asupra pluralismului și independenței mass-media și nu reglementează alocarea resurselor de stat.
* Legea privind serviciile digitale (DSA), intrată în vigoare în august 2023, obligă platformele să elimine conținutul ilegal online, inclusiv atunci când acesta provine din mass-media. Un cod de practici împotriva dezinformării încurajează platformele și rețelele sociale să colaboreze cu mass-media pentru a garanta calitatea conținutului pe care îl publică.
* Directiva europeană anti-SLAPP reprezintă un alt pas întreprins de UE în direcția protejării presei. Este vorba despre un mecanism menit să ofere garanții procesuale sporite persoanelor care se exprimă deschis în legătură cu chestiuni de interes public (în general, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului) și care sunt vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive. Aceste proceduri judiciare cunoscute sub denumirea generică de acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (Strategic Lawsuit Against Public Participation, SLAPP), reprezintă un fenomen recent, dar tot mai răspândit la nivelul Uniunii Europene.
Scopul SLAPP-urilor este acela de a hărțui, de a cenzura, de a intimida și de a reduce la tăcere persoanele care expun informații de interes public, prin diferite conduite care pot lua forma unor pretenții financiare vădit excesive cu titlu de despăgubiri sau prin împovărarea lor cu litigii numeroase și complexe, care, prin costurile presupuse de asigurare a unei apărări în instanță, le pot aduce până în punctul în care acestea ajung să renunțe la critici sau la opoziție. Directiva europeană anti-SLAPP a intrat în vigoare pe 20 mai 2024, după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre au obligația să o transpună în legislația națională până la data de 7 mai 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Academia Franceză a început elaborarea ediției a 10-a a dicționarului său, sperând să finalizeze până în 2050
Academia Franceză a publicat joi primele cuvinte din cea de-a 10-a ediție a dicționarului limbii franceze, dintre care circa 350 sunt cuvinte nou introduse precum ''abandonnique'', ''altermondialiste'' sau ''anthropocene'', ediție pe care speră s-o finalizeze până în anul 2050, informează AFP. Membrii
Marjane Satrapi, autoarea franco-iraniană a filmului 'Persepolis', a murit la vârsta de 56 de ani
Marjane Satrapi, autoarea franco-iraniană a filmului animat 'Persepolis' - o poveste autobiografică a copilăriei sale petrecute în Iranul condus de mollahi, care i-a adus consacrarea internațională -, a murit la Paris la vârsta de 56 de ani, informează AFP. 'Marjane Satrapi a murit de tristețe la puțin mai mult de un an după decesul lui
O coaliție media globală se extinde pentru a vorbi pe o singură voce în fața inteligenței artificiale
Aproximativ treizeci de companii media europene și nord-americane s-au alăturat miercuri unei coaliții cofondate de instituții de presă britanice precum BBC, Sky News și The Guardian, pentru a fi mai puternice în fața inteligenței artificiale și a asigura o compensație echitabilă pentru conținutul oferit de grupurile lor, au anunțat ele la o conferință globală a indust
Germania: Catedrala din Koln introduce o taxă de vizitare de 12 euro începând din luna iulie
Accesul în celebra Catedrală din Koln în afara orelor dedicate slujbelor religioase va costa 12 euro pentru un vizitator adult începând din luna iulie, au anunțat marți administratorii săi, justificând renunțarea la intrarea gratuită prin costurile ocazionate de întreținerea acestui monument inclus de UNESCO în patrimoniul mondial, i
Salman Rushdie revine la ficțiune la patru ani după atacul cu cuțitul căruia i-a fost victimă
Scriitorul britanico-american Salman Rushdie a declarat marți că este ''fericit să revină în lumea ficțiunii'' cu o colecție de povestiri scurte traduse în franceză, la aproape patru ani după ce a supraviețuit unui atac brutal cu cuțitul, transmite AFP. ''Sunt fericit să revin în lumea ficțiunii. (...)
Juliette Binoche își povestește relația cu dansul în primul său documentar ''In-I''
La mai bine de 15 ani după un turneu mondial cu spectacolul de dans ''In-I'', creat în colaborare cu renumitul coregraf Akram Khan, Juliette Binoche retrăiește această experiență creativă într-un documentar care va avea premiera în cinematografele franceze miercuri, transmite marți AFP.
Hollywoodul celebrează 100 de ani de la nașterea actriței Marilyn Monroe
Vedetă și simbol al cinematografiei, Marilyn Monroe ar fi împlinit vârsta de 100 de ani pe 1 iunie. La peste 60 de ani după moartea ei, Hollywoodul continuă să păstreze vie legenda actriței americane prin intermediul unei expoziții, unor proiecții și unei licitații, informează luni AFP. O sută de trandafiri și un tort: admiratorii lui Marilyn Monro
Celine Dion anunță 10 noi concerte la Paris, în mai 2027
Cântăreața canadiană Celine Dion, o vedetă a muzicii internaționale, a anunțat luni o serie de zece noi concerte programate în mai 2027, în aceeași sală în care urmează să își facă marea revenire pe scenă în luna septembrie a acestui an, în capitala Franței, informează AFP. Noile spectacole, prevăzute între 8 și
SUA250/ La Washington, o expoziție prezintă 250 de ani de istorie americană prin 30 de obiecte
Cum se pot rezuma 250 de ani de istorie ai Statelor Unite cu ajutorul a 30 de obiecte? Aceasta este provocarea pe care a trebuit să o accepte Institutul Smithsonian, o celebră rețea de muzee americane, pentru a celebra aniversarea Declarației de Independență din 4 iulie 1776, informează AFP. Printre obiectele alese de instituția finanțată de guvernul american
Cineastul Andrey Zvyagintsev, premiat la Festivalul de la Cannes, a criticat din nou conducerea Federației Ruse
Cineastul rus aflat în exil Andrey Zvyagintsev, care a lansat un apel public pentru încetarea ''carnagiului'' din Ucraina atunci când a primit Marele Premiu al Festivalului de la Cannes 2026, a criticat din nou conducerea Federației Ruse, pe care a acuzat-o că răspândește ''durere și lacrimi'', informează AFP.
'Backrooms', fenomenul horror de pe internet, ajunge pe marile ecrane
După succesul seriei sale 'Backrooms' de pe internet, cu milioane de vizualizări pe YouTube, creatorul american de conținut Kane Parsons aduce acest concept pe marele ecran, într-un film în care mai multe persoane se trezesc prinse într-un univers înfiorător și labirintic, informează joi AFP. Lansat vineri în Statele Unite
Undă verde de la Amazon pentru trei seriale generate cu AI, destinate copiilor
Studioul american Amazon MGM a anunțat miercuri că a aprobat producția a trei seriale pentru copii în cadrul unui nou fond creat cu scopul de a încuraja creatorii să integreze inteligența artificială (AI) în producția de conținut cinematografic, transmite joi AFP. Denumit GenAI Creators' Fund, acest program își propune să ofere cine
Anul Cultural România-Italia/ AnulBrâncuși/ Brâncuși celebrat printr-o experiență multisenzorială la Ambasada României în Italia
Ambasada României în Italia a organizat, marți, evenimentul 'Originile Infinitului: Experiența olfactivă', o experiență multisenzorială dedicată celebrării a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, inclusă în programul Anului Cultural România-Italia 2026. Conceput ca un dialog înt
Cineastul premiat cu Oscar Alejandro González Inarritu se alătură Colegio Nacional, o prestigioasă academie mexicană
Regizorul mexican Alejandro González Inárritu, care are în palmares cinci trofee Oscar, a devenit marți primul cineast inclus în prestigiosul Colegio Nacional, o academiei care reunește elita intelectuală mexicană, informează AFP. De la înființarea sa în 1943, Colegio Nacional a reunit peste o sută de inte
Jaful de la Muzeul Luvru va fi ecranizat într-un film și un serial documentar
Spectaculosul jaf comis la Muzeul Luvru în plină zi în octombrie 2025 va face obiectul unui film regizat de Romain Gavras și al unui serial documentar care se va baza pe o carte-anchetă scrisă de trei jurnaliști, ce va fi lansată miercuri în librăriile franceze, a anunțat marți editura Flammarion, informează AFP. Drepturile d