Fanfara muzicii reprezentative a Ministerului Apărării Naționale a încântat participanții la ceremonia organizată marți, în fața Palatului Cercului Militar Național, cu ocazia Zilei Imnului Național de Garnizoana Municipiului București, Instituția Prefectului Municipiului București și Primăria Capitalei.

Aceasta a interpretat imnurile României în succesiune cronologică, începând cu cel de la 1862 - ''Trăiască Regele'', și au recreat atmosfera istorică de-a lungul deceniilor în care acestea au fost intonate cu diverse ocazii.

Un sobor de preoți a oficiat o slujbă, iar la finalul ceremoniei a fost constituit un dispozitiv pentru defilare.

Ziua Imnului Național al României, ''Deșteaptă-te române!'', simbol al unității Revoluției Române de la 1848, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, a fost cântat pentru prima dată oficial în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua Imnului Național a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de către celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

Versurile imnului național aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.

Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796 - 1854), poet și etnograf, om de mare cultură, cântăreț și autor de manuale de muzică.

Poemul ''Un răsunet'' al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, fiind cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea - în Țara Românească Revoluția a izbucnit pe 11 iunie.

Poemul va deveni imn sub titlul ''Deșteaptă-te, române!'', câștigându-și instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic și mobilizator pe care-l conține. Începând din 1848, ''Deșteaptă-te, române!'' a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independență (1877-1878), cât și în cel al Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, precizează site-ul www.presidency.ro.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forțat să abdice, ''Deșteaptă-te, române!'', ca și alte marșuri și cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanților, mai notează site-ul Administrației Prezidențiale.

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ''Deșteaptă-te române!'' a fost ales imn național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituția prevede, la articolul 12, că imnul național este ''Deșteaptă-te române!'', acesta fiind considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

** Citeşte şi:

29 iulie - Ziua imnului național al României