Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut duminică o discuție telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după care ea a susținut pe contul său de pe rețeaua de socializare X că Ucraina, țară candidată pentru aderarea la UE, 'a realizat multe pe drumul său european', relatează agenția EFE.

Discuția survine în contextul adoptării marți de către parlamentul de la Kiev a unei legi care plasează Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP) sub autoritatea directă a procurorului general, care este numit de Zelenski.

Această lege, promulgată de președinte imediat după votul rapid din parlament, a provocat reacții negative din partea Uniunii Europene, un susținător cheie al Ucrainei în războiul cu Rusia, și primele manifestații de amploare de când a început acest război în anul 2022.

Luat prin surprindere de aceste evoluții, președintele Zelenski, care inițial a invocat 'interferențele rusești' ca argument pentru limitarea independenței celor două instituții pe care le-a acuzat în plus de ineficiență, pare să fi făcut acum un pas înapoi și a propus o nouă lege, despre care a promis că 'garantează independența NABU și a SAP'.

În mesajul postat pe rețeaua X după discuția de duminică cu președintele ucrainean, Von der Leyen a mai menționat că Ucraina 'trebuie să construiască pe aceste principii solide și să mențină independența organismelor anticorupție, care sunt fundamentale pentru statul de drept'.

'Ucraina poate conta pe sprijinul nostru pentru a realiza acest lucru', a completat președinta Comisiei Europene, referindu-se la criteriile de aderare cerute de UE.

Potrivit unor surse diplomatice, în această discuție telefonică Von der Leyen și Zelenski au convenit ca noua lege propusă de acesta din urmă să fie 'adoptată fără întârziere, chiar săptămâna viitoare'.

Conform acelorași surse, Von der Leyen a subliniat de asemenea că, odată realizate aceste modificări legislative, Ucraina va face progrese cu privire la 'indicatorii relevanți' care îi vor permite să primească noi fonduri din Mecanismul pentru Ucraina. Acest mecanism, denumit și Facilitatea pentru Ucraina, este un fond stabilit la sfârșitul anului 2023 de statele UE pentru a oferi asistență financiară Ucrainei în războiul cu Rusia și care este prevăzut cu o finanțare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027.

Comisia Europeană a cerut alocarea a încă o sută de miliarde de euro în acest fond, în propunerea sa pentru bugetul multianual al UE aferent perioadei 2028-2035.

Tot duminică, președintele ucrainean a avut de asemenea o discuție telefonică cu omologul său francez Emmanuel Macron, discuție în care ei 'au reafirmat importanța luptei împotriva corupției, desfășurată de instituții independente și pe deplin eficiente', conform unui mesaj postat de șeful statului francez tot pe X.

'Am împărtășit convingerea că ceea ce o distinge de Rusia astăzi este faptul că Ucraina rămâne, în ciuda războiului, o democrație vibrantă și că dorește să continue să progreseze pe calea sa europeană', a susținut Macron, potrivit AFP.

'Am reafirmat sprijinul Franței: vom continua să sporim ajutorul acordat Ucrainei și presiunea asupra Rusiei. Aceasta trebuie să accepte în sfârșit un armistițiu care să deschidă calea unor discuții pentru o pace solidă și durabilă, cu participarea europenilor', a indicat președintele francez.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Preda)